joi, 8 ianuarie 2015

Mazăre, d'aia gustoasă

Ce să mai pap, ce să mai pap? Păi, hai să scot o punguţă de carne din congelator şi oi vedea mâine ce iese. Carne, fund de lemn, cuţit şi eu. Eu mă uit la toate, şi ele, nu cred că se gândeau la mine. Carnea, credeam că este felii pentru friptură, când colo, ceva bucăţele pentru mâncărică. Mda, eu aş dori ceva mai simplu, aşa că fac cărniţa bucăţele mici, mici de tot şi apoi le pun într-o tigaie pe foc. Le las cam un minut, două, cât să înceapă a se schimba culoarea, apoi pun o bucată de unt de la ţară, ulei de măsline şi un sfert de cană cu apă, un praf de sare de mare şi piper multicolor. Le zăpăcesc, aşa uşor, cu o spatulă din lemn şi mă gândesc cu ce aş putea îmbogăţi mâncărica. De aseară am stabilit să fac ceva cu mazăre, mazăre boabe congelată şi hrănitoare. Altă mazăre... nu se înghite. În timp ce amestecul din tigaie mormăia şi clipocea în şoaptă, am purces la tăierea mărunt şi pe îndelete a unei cepe măsurată, din priviri, ca fiind potrivită. Ar mai merge şi un morcov, şi încă unul baban. Curăţat şi feliat mărunt, mărunt, l-am înfrăţit cu ceapa şi cu amalgamul fremător şi înfierbântat. Amestec, las tihnit, amestec, las tihnit, tot aşa vreo patru sau cinci minute, şi presar un praf de cimbru, iar învârt şi amestec, iar las la tihnă, după care vărs punga de mazăre congelată. Uite aşa, toată şi deodată. Învârt, amestec, împrăştii, adun, iar amestec şi omogenizez, la foc molcom, încă câteva minute. Să fi fost şase sau şapte minute, habar n-am, dar am luat o bucăţică de carne şi câteva boabe de mazăre, şi într-un glas m-au anunţat: suntem gata, ne poţi savura. La ce foame zăcea în mate, mai de grabă era vorba de mâncat hulpav, de halit, de devorat, de mistuit, de... Cert este că m-am înfruptat de două ori. O dată de foame, şi a doua oară, cam la juma' de oră, de pofta. O tentă dulceagă însoţită de o aromă de grătar dată de cimbru şi părpălirea de la început, suculent de la mazăre amestecat cu puţină cosistenţă (să-i spun al dente? nici făcut dar nicidecum crud) de la morcov, pe scurt, o chestie care-mi place al naibii de mult.
Baftă şi nu sta pe gânduri!






2 comentarii:

  1. Deja-mi ploua-n gura!!maine mazare fac!am zis!Si nu mai baga cimbru ,pune mai bine marar....eeeeeeeee

    RăspundețiȘtergere
  2. N-am avut la indemana, si "datorita" gerului am socotit ca-i mai bine sa testez cu altceva, sa nu incremenesc in drum spre piata.

    RăspundețiȘtergere