Magic vs. pomu' lăudat

   Se spune, din bătrâni, că nu-i bine să te duci cu sacu' la pomul lăudat, că-i posibil să-ți iei plasă. Sau să nu-ți faci ținte înalte, mari așteptări, că-i posibil să ți-o furi, adică să te păcălești. Și într-o vorbă și-n cealalaltă, concluzia este simplă, este foarte posibil să rămâi cu buza umflată, să te arzi, să ți-o iei în freză, să... Să te oftici, pe scurt. Și, pe bune, dacă-i o singură dată întâmplare întâmplată, ca să zic așa, și asta poate că sunt un optimist incurabil, chiar cu tentă de inconștient câteodată, și sper să fie nemaipomenit, să fie "waw", să fie magnific.
   Mă duc la Cluj, unde am avut baftă de o cazare foarte plăcută, cochetă și colorată, dar o să-ți povestesc în curând. Ei bine, la Cluj mă întâlnesc cu niscaiva colegi dar și foști colegi, și ne aciuăm printr-un loc călduț ca să ne potolim foamea, sau pe înserat să stăm la o sporovăială. Ei bine, ne hotărâm să păpăm la Joben, local cu reclamă, cu zeci de îndemnări de la zeci de oameni. Găsim lejer locația, găsim și loc de parcare (cu peripeții) găsim și masă liberă, ne facem comozi și într-o clipită apare o domnișoară plină de zâmbete și șarm, cu coloană vertebrală și limba română la ea. Eu optez pentru paste, iar colegul pentru un hamburger. Ne scufundăm în scaunele comode și tăifăsuim despre interior, eu vălătucind de zor. Ei bine, cel sau cei care au gândit interiorul au spart limitele, au citit suficientă literatură SF încât să viseze cu ochii deschiși, să transpună în realitate idei nevăzute și nebănuite. De vei vizita locația, de la intrare până la baie vei avea parte de o experiență vizuală fantastică, muzica-ți va gâdila auzul, suficient de tare să ai habar de ceea ce cântă, dar potrivit pentru a te auzi cu comesenii, dar dacă ești cu muzica de mezel sau comercial, în cap, cred că-i bine să mai respiri înainte să intri.
   Sosește domnișoara cu păpica. Aranjament drăguț, colorat și inspirat, după mintea mea. Miros fain și temperatură potrivită. Gust... Păcat, mare păcat. Pastele mele nu erau suficient fierte, și mă oftic rău de tot, iar hamburger-ul colegului era uscat. Din sutele de locuri unde am mâncat paste... Păcat, doream să-i aplaud, chiar la scenă deschisă, dar m-am potolit. Am mulțumit scurt, mai mult pentru locație, atmosferă și ambianță, am plătit corect pentru cele pozitive și am purces ăn alte zări.
   Totuși, dacă ajungi în marele oraș de la poalele Feleacului, nu-ți refuza o vizită la Joben, e fain, e altceva, îți pune creierul pe moațe și mai mult ca orice, poate nu vei avea ghinionul meu și vei putea intra în magica lume a lui Jules Verne. Eu asta am simțit.
    Baftă și plimbări interesante, eu am să continui să mă duc la pomu' lăudat!
PS
Cafeaua e bombă! Bună, bună, bună!