Calamari în paste

   Îmi plac calamarii în orice. Bine, îmi plac și pastele. Bine, bine, îmi place să mănânc ceva colorat și savuros. Sau mai bine zis, îmi place să savurez ceva colorat, gustos și aromat și... și undeva la longitudine V 4.992047 cu latitudine N 36,486704 Și îmi place să-mi bag mâna prin cămară și frigider, să iau câte ceva de pe acolo, și apoi să-mi imaginez că va ieși mereu ceva gustos. Ei da, nu-mi iese mereu, dar mă străduiesc, nu cedez nici un pas. Cum să cedez, mai ales că-s făcut să-mi chiorăie mațele periodic.
   Butonând de zor, pentru al țării viitor, gândul îmi zboară la diferite soluții de potolirea foamei. Nu a trecut mult și în minte a luat ființă cuvântul: paste. Simplu, destul de rapid, sățios și posibil gustos.
   Părăsesc poziția sirenă și mă îndrept spre bucătărie. În drum spre "masa de lucru" culeg cele necesare: paste, sos de roșii, pastă de ardei iute, pastă pesto, sare de Cacica, piper multicolor, ulei de măsline presat, d'ăla ne sărit pârleazul și o conservă. Nu una d'aia de înaripate sau înotători de ici de colea, ci tocmai o conservă de calamares en su tinta. Nebunie cu cerneală. Neagră ca un tuci.
   Să-ți mai spun că am fiert spaghetele și apoi am pus toate drăciile la un loc, le-am încălzit ușurel și apoi am smotocit pastele în sos, le-am îmbăiat efectiv? Nu-ți mai spun, dar îți arăt rezultatul.

   Au ieși de un maro curcubeu turbat, ce să mai, combinație puțin pișcăcioasă cu savoare de vacanță!
   Bafta și nebunie în tigaie!