De pui!

   În vremurile gri, găseai în magazine niște pungi cu chestii de la pui. Erau odioasele punguțe cu "tacâmuri de pui" sau siniștri "balauri".  Adică într-o punguță din plastic, de multe ori chiar imprimată cu denumirea "Avicola X" (Avântul Prabușirea cum glumeam noi, puțoii), aveai privilegiul să găsești una bucată pui cu două sau trei căpățâni și două sau patru gheare. Magie! Da, lumea reușea să facă mâncare din/de pui fără pui. Cum? Uite așa: pui apă, pui sare, pui morcov, pui ceapă... și ieșea o supă sau o mâncare de pui de te lingeai pe degete. Și apropos, nu-și propunea (nu -și punea un target, băi) nimeni să țină o anumită dietă. Magie!
   Nici eu  nu-mi propun o dietă, că nu doresc ca la optzeci și șase de ani să mor sănătos, doar să mă spăl singur la... Așa că doar sunt atent la ce pun sau iau din farfurie. Acum, de fapt acum vreo trei sferturi de oră, îmi era o foame de mai aveam un pic și lătram la lună. Merg la frigider, mă uit la el cu niște ochi cât cepele. Nu era sexy, era enervant! Cătă era la cumpărături și eu nu mai puteam să rezist până se întorcea, doream să opresc simfonia stomacală și să deschid lucid și clar privirea.
   Am luat o farfurie pântecoasă și am făcut o salată de pui. Ete așa: pui câteva roșii (eu am pus cherry) tăiate micuț, pui un morcov (eu l-am șuvițat cu curățitorul de cartofi), pui câteva frunze rebele de salată (ce mai găsești prin lada de legume), pui o bucată de brânză de capra, pui ultimele măsline îndopate cu migdale, pui câteva scuturări de semințe (un amalgam de nu știu ce), pui un praf de piper multicolor, pui câteva nuci mărunțite, pui două lingurițe de miere (tocmai ce m-am nărăvit de la http://www.bistrodorobanti.ro/), pui câteva picături de ulei din măsline, pui ce vrei, pui suflet, pui imaginație,
   Pui ce te taie capu' și iese ce pui, măcar să te apuci să pui pentru tine, pe urma pui și pentru...
 Baftă!

 

Cum fu? Bun fu!

   Da băi, bun, al dracu' de bun. Am zăpăcit o salată, nebunie curată. Ideea este de împrumut, am dat un copy paste și am mai adăugat ceva floricele, am pirogravat niscaiva culori și arome, în plus, am luat câteva frunze de salată, brânză telemea de oaie, castravete, roșii cherry, nuci și miere de salcâm, două lingurițe.
   Să nu uit, am pus și un praf de piper, un amestec de semințe (floarea soarelui, pin, in și alte in) și o lingură de ulei virgin din măsline. Dacă mai făceam și o lipie (na, focaccia de vrei) puteam să savurez un prânz (nocturn) demențial. Dacă vrei să vezi originalul și alte nebunii, la preț corect, proaspete, gustoase și colorate, poți să dai din glezne până la http://www.bistrodorobanti.ro/  , de vrei să-ți pui burta la cale fără să stai în fum, ai la dispoziție mese și scaune confortabile într-o ambianță pitorească, de ești doritor să savurezi și o cafea, treci în sala de alături, stai tacticos la masă de lemn, pe scaun de lemn, și la căldurică. Supă crema, legume fel de fel, salate colorate, fripturici și grătărele, tocănițe, clătite și... și desert revigorant. Demențial! Cred că-ți cam dorești să faci rotocoale de fum, la o cafea beton, neagră, după o masă gustoasă, la căldurică, când afară sunt vreo 15 grade. Pe minus!
Baftă și poftă mare!

Calamari în paste

   Îmi plac calamarii în orice. Bine, îmi plac și pastele. Bine, bine, îmi place să mănânc ceva colorat și savuros. Sau mai bine zis, îmi place să savurez ceva colorat, gustos și aromat și... și undeva la longitudine V 4.992047 cu latitudine N 36,486704 Și îmi place să-mi bag mâna prin cămară și frigider, să iau câte ceva de pe acolo, și apoi să-mi imaginez că va ieși mereu ceva gustos. Ei da, nu-mi iese mereu, dar mă străduiesc, nu cedez nici un pas. Cum să cedez, mai ales că-s făcut să-mi chiorăie mațele periodic.
   Butonând de zor, pentru al țării viitor, gândul îmi zboară la diferite soluții de potolirea foamei. Nu a trecut mult și în minte a luat ființă cuvântul: paste. Simplu, destul de rapid, sățios și posibil gustos.
   Părăsesc poziția sirenă și mă îndrept spre bucătărie. În drum spre "masa de lucru" culeg cele necesare: paste, sos de roșii, pastă de ardei iute, pastă pesto, sare de Cacica, piper multicolor, ulei de măsline presat, d'ăla ne sărit pârleazul și o conservă. Nu una d'aia de înaripate sau înotători de ici de colea, ci tocmai o conservă de calamares en su tinta. Nebunie cu cerneală. Neagră ca un tuci.
   Să-ți mai spun că am fiert spaghetele și apoi am pus toate drăciile la un loc, le-am încălzit ușurel și apoi am smotocit pastele în sos, le-am îmbăiat efectiv? Nu-ți mai spun, dar îți arăt rezultatul.

   Au ieși de un maro curcubeu turbat, ce să mai, combinație puțin pișcăcioasă cu savoare de vacanță!
   Bafta și nebunie în tigaie!

Papanași zăpăciți

   Am mâncat papanași în toate zările țării, chiar și la patru mii de kilometri depărtare de casă. Prăjiți sau fierți, cu dulceață sau cu gem, cu smântână sau cu frișcă, mai arși sau mai nefierți, ce să mai, în fel și chip. Am și un top, clasament făcut pe mustața mea așa că... să nu se supere nimeni. Cei mai buni au fost făcuți de fina Pepi, pe locul doi sunt papanașii moldovenești de San Pedro (Alina, sper să mă mai bucur de rețeta ta), iar medalia de bronz aterizează la fina Cami. Pentru moment. Știu că este ambițioasă și o să mă mai desfăt pe viitor și cu alte porții nemăsurate și sigur mai gustoase.      Surprinzător, la câte porții am savurat prin cârciumi, ușor, ușor, toți, dar toți, au fost surclasați de cei făcuți acasă.  Rușinică cârciumarilor!
   Fiind acasă, nici o fină prin preajmă, și San Pedro hăt departe, iar zăpada troienită nu mă îndemna să fug pe undeva prin oraș după calmarea papilelor gustative, așa că am purces la butonare. Ca să fiu drept până la capăt, de vreo două zile m-am uitat după niscaiva rețete, și pe onoarea mea, toate mi se păreau stufoase, alambicate, complicate, de nu știam de unde să încep și unde să termin. Mi-am luat inima în dinți și lista în mână și am băgat în coș cam tot ce trebuia. Cum îți povestesc, zăpadă, lipsă ajutor și întunericeală pe deasupra, așa că mi-am pus pașii unul după celălalt până în bucătărie și până la cămară, apoi pe la frigider, am înșirat totul pe masă și am început.
   Într-un bol mai mare, am pus vreo patru linguri de făină, două linguri de griș, un praf de sare și un plic de zahăr vanilat. Le-am smotocit bine și apoi am presărat coaja rasă de la o lămâie. Am mai pus patru sute de grame de brânză proaspătă și două ouă, apoi am început să le amestec, să le frământ, să le zăpăcesc până nu am mai știut ce să fac. Era o lipiceală pe mâinile mele, mamă, mamă. Am mai pus ceva făină, o lingură, și apoi încă un ou. Lipiceala continua. Am mai pus două linguri de făină și apoi am început să frământ bazaconia de aluat, direct pe masă, printr-un praf de făină. Așa zice la cartea digitală. Mulțumesc tuturor doamnelor, domnișoarelor și chef-ilor pentru destăinuirile experimentate însoțite și de fotografii.
   Apa începea să fiarbă, așa că am început să pun gogoloaiele turtite, pe rând, în apă. Să nu uit, în apă am pus puțină sare. Cât au fiert ciudatele gogoși, am pus trei linguri de pesmet și vreo cinzeci de grame de unt într-o tigaie, și am mișcat tot amalgamul, în permanență, până a ajuns la o culoare pe care am apreciat-o ca fiind de caramel. Dacă ești daltonist sau ai lumină galbenă, ai pus-o.
   La sfârșit, tăvăleală. Tăvăleala guguloaielor prin pesmet, învelirea lor cu smântână și apoi răsfățate cu dulceață de coacăze negre. Patru luni am aștept să mă bucur de această dulceață. Acum altă tăvăleală. Îmi vine să mă tăvălesc de prea multă plăcere, plăcerea, adică papanașii, se împing unul pe celălalt, se înghesuie care mai de care, nici unul nu mai sta confortabil... în mine.
   Baftă, și cumpătare! Aș vrea eu! Nu mă pot opri din a mă înfrupta, din a savura, din a mă delecta, din a mă încânta, din a mă fermeca cu voluptate din bunătăți, din miracole.
   Baftă!

Muzică și cafea

   Cred că-i combinația perfectă pentru a porni o nouă zi. Să savurezi o cafea neagră și aburită, puțin înmiresmată cu scorțișoară, iar în urechi să-ți pătrundă, susurând, un cânt plăcut, pe ritmul tău. Pleci în zi cu un alt tonus, alt chef de viață, de visare sau de somn (pentru lilieci). 

   Ei bine, tocmai ce doream să mă scufund în a doua cafea din zi, când zăresc un semn digital, un semn că cineva mi-a tocmit niscaiva vorbe. Mă uit, un prieten sufletist și atent, mi-a trimis o melodie, una din preferatele mele, dar într-o interpretare îndrăzneață. Nu știu dacă-i notist sau urechist, magic nu-i, dar omul, din filmuleț, a luat provocarea-n piept și nu a beștelit melodia. Puritanii pot spune că-i blasfemie, dar cântată la banjo, nu-i? Cine mă știe, are habar de ce gen muzical respir, ce ritmuri prefer din zori de zi până-n apus de lună, și recunosc că-mi plac provocările și admir pe cei care răpun provocările. Pentru comparație și o porție de zâmbet cu nostalgie, mai jos găsești două link-uri.

   Până una, alta, muzică plăcută și cafea aburită, zi de zi, de-i Soare sau nu, zâmbetul trebuie să-ți lumineze fața și să-ți ridice fruntea.

   Baftă! 

  

https://www.youtube.com/watch?v=4ybYY_5urfQ

https://www.youtube.com/watch?v=tAGnKpE4NCI

Nici pro, nici contra

   Primăvară, senin, cald, norii departe, ascunși de ochii fragezi și nepricepuți. E puțin trecut de prânz, stau și trag adânc în piept. La fel și ei. Suntem tovarăși de prostii, de tâmpenii copilărești, trăsnăi care nu-ți marchează viața, doar clipa. A, ba da, îți pigmentează poveștile de fală din prag de seară, povești țesute și depănate la cap de bloc. Vară, fumul ne intră-n ochi, ne ustură, dar ne dăm breji. Ne jurăm că om fuma până la adânci bătrâneți, până lumina ne va da drumul la mâna. La paisprezece ani totul pare floare la ureche, iar mintea este pișicheră.
   Vară, căldura sugrumă și stoarce chiar și ultima răsuflare. O înfierbântă de înnebunește privirea-n zare. Totul se ondulează, se lichefiază, se topește și se întrepătrunde. Nici jarul nu-i la fel, nici scrumul nu-i la fel iar mirosu-i greu și puturos. Gâfâi. Mda, mulți ani, multe chibrituri, multe brichete, nenumărate pachete, baxuri, baxuri peste baxuri. Hai să încerc, și da, îmi reușește. Una, doar una, adevărat, dar îmi reușește. O flotare. Rânjet amar în colțul gurii și gând hotărât: de mâine gata.
    După vreo două sute de mâine, a venit acel mâine. Noapte, lumea urcă spre munte, veselă, cu zâmbete largi. Strâng cu ură al doilea pachet, al doilea din acea zi istovitoare și urâtă. Într-o oră ajung, și pot să-mi odihnesc, ochii, mintea, respirația și inima. Las fumul în urmă, ca pe un oraș prăfuit, părăsit de viață.
   Dulce, aromat, dar înecăcios. Au trecut ani cât pentru ocolul pământului la pas, și vreau să uit fumul, să-l duc în neantul nesimțirii. Aburul înecăcios dispare, îl închid în cutiuța lui și ne luăm rămas bun. Nu-l doresc, aburul precum fumul, mă despart ca de un oraș mocirlos, uitat în colț de lume.  
   Vara-i la jumate, cică-i bine de pregătit pentru strâns roade. Ce-ai făcut? Ce-ai adunat? Ce-ai învățat? Ce-ai...
   Fumu-i aromat, dar tot fum îi. Unii își scot ochii, alții sunt sfătoși, alții sunt contra, alții nu pot pricepe, alții profită, alții... Eu unul nu pricep de ce nu este dusă treaba către jumătate, adică locuri pentru fiecare. În Turcia și în Spania, două țări unde se fumează in corpore, nu ai ce căuta în spații închise, fie și de sute de metri pătrați, cu fumul de tutun sau cu aburitoare, dar fiecare jupân a construit terase ferite și încălzite, tocmai pentru a încerca să mulțumească pe fiecare. Nimeni niciodată nu va reuși să potolească opiniile diferite, chiar divergente.
   Eu zic cam așa, de vrei să sorbi plăcerea viciului, savurează-l alături de vicioși aleși pe sprânceană, de nu vrei să-ți deranjezi cerebelul, de-ți spune alăturatul că-i deranj, nu-l deranja... respiră.
   Nici pro, nici contra... opțiunea fiecăruia, dorești sau... nu. Eu rămân (deocamdată) la tabieturile mele, pe cât posibil... ale mele.
   Baftă și sfadă fără gâlceavă!

 

San Pedro forever

   San Pedro forever, cum ar spune englezul. M-am preumblat pe aceste meleaguri vara, în lung și-n lat, atât de mult încât îmi era teamă să zăresc marea și oamenii în timpul iernii. Vara este culoare, Soare, căldura naturii și a oamenilor te învăluie, te toropește, te îndeamnă la picoteală diurnă și efervescentă nocturnă. Ete, de aceea îmi era teamă să-mi pierd pașii printre străzile înguste sau prin piațete ticsite de terase, oare lumea-i schimbată?
   Mai întâi am avut ocazia să străbat urbea, riviera și să salut oamenii în vreme de primăvară timpurie. Mirosul de portocal mă înnebunea iar acum, în miez de iarna... Este... nu știu cum să-ți spun. E minunat vara, totul este pestriț, forfotă, graiuri din toate zările, dar acum ai parte de momente pentru relaxare la maxim. Aceleași chipuri senine, cu zâmbet în frunte, acum totul miroase a pauză, a relache, a vacanță, a picoteală, a...
   Aceleași locuri, același stil de viață, aceleași probleme de zi cu zi, aceleași zâmbete de zi cu zi, doar gecile și norii încearcă să facă o diferență. Sunt nori pe cer, sunt șaisprezece grade și un pulover e suficient. E suficient ca să sporovăiești la o terasă, cu un mojito în față, să turui întâmplări de peste an, sorbind o cupă de vin roșu sau să guști o porție de boquerones, pil-pil sau să te răsfeți cu niscaiva gambas înfrățiți cu calamares. O plimbare-n port sau o bălăceală-n mare pentru curajoși, o partidă de fotbal sau pur și simplu să te tolănești pe o bancă și să lași Soarele să te mângâie iar marea să-ți cânte.
 Uf, vara-i departe, și nu prea!
 Baftă și savoare-n viață!  
http://haihuiculiviu.blogspot.com.es/2015/08/relaxare-acolo-unde.html
http://haihuiculiviu.blogspot.com.es/2015/03/primavara-in-san-pedro.html
http://haihuiculiviu.blogspot.com.es/2014/08/san-pedro-reload.htm
http://haihuiculiviu.blogspot.com.es/2014/08/oborul-vs-mercadillo.html
http://haihuiculiviu.blogspot.com.es/2014/08/san-pedro-de-alcantara.html

Apa și sentimentele

   Apa intră peste tot.
   Apa și sentimentele.
   Sentimentele intră peste tot. Apa, te hrănește, te înviorează, te gâdilă, te dezmiardă, te bucură-n valuri, te... Sentimentele, te hrănesc, te înviorează, te gâdilă, te dezmiardă, te bucură-n valuri, te...
  Se spune că apa ajunge oriunde, și în cea mai mică găurică, în cea mai strâmtă firidă, în cotloane nevăzute, cotloane ferite de ochii lumii. Sentimentele... aidoma. Te ajung din urmă oriunde ai fi, se vâră în cel mai mic locșor pe care ai dori să-l pitești. Îți deschid ochii, îți închid ochii, îți aduc zâmbete luminoase-n priviri, îți sting lumina din cătare.
   Fără apă nu poți trăi, te usuci, te prăbușești. Fără sentimente nu exiști, ești robot pierdut în 0 și 1.
   Apă și sentimente, molecule și spirit, viață și trăire.
Baftă! 

 

Cu pasiune

   Ce faci în fiecare zi? Adică, cu ce te ocupi? Dai la șaibă, bagi la butoane, desenezi, lipești, tragi de volan, construiești? Sunt curios câți oameni simt ceea ce fac. Am avut ocazia să văd ceva lume, în o mie de zări neaoșe sau venetice, am văzut oameni care o lălăiau indiferent despre ce era vorba, dar am văzut oameni frumoși, care-și iubesc lucrul de zi cu zi, oameni cu pasiune care cred ceea ce fac. Pasiune în simțire, pasiune în fibră, pasiune în privire, pasiune în respirație. Pasiune în fiecare moleculă, cam așa trebuie să fim. Mă gândesc.
   Nu cunosc spaniola, bine, nu mor de foame sau de sete iar la engleza știu să trec strada, dar când întâlnesc oameni pasionați și pasionali, înțeleg, așa cred, fiecare tremur al omușorului, fiecare respirație și inspirație, fiecare plutire a vorbelor și fiecare fluturare de păr în vânt.
   Am întâlnit oameni care transmit trăirea vorbei, gândul ochilor ce au privit natura, hârtia și creionul ce au așternut litere-n cuvinte, cuvinte-n propoziții, propoziții în trăiri. Oameni care te fac să vibrezi odată cu ei, oameni care-ți leagă gândul și privirea.
   Baftă, respiră!

Ore nebune

   Ore nebune.

   Baie, cafea, bucatarie, haine, troler, masina, magazin, cofetarie, laptop, cafea, haine, geanta, bilete, mancare, verificare, oglinda, gata.

   Bodo, masina, farmacie, geaca, Soare, drum, sate, drum, geanta.

   Reluare, geanta, drum, sate, drum, aeroport, pupaturi, lejer, zambete, zapaceala, raspandire, control, pasi, tutun, disperare, lume, autobuz, avion.

   Senin, Soare, nori, munti, zapada, nori, mare, insule, Soare, amurg, culori, mirific, minune, mare, maslini, aeroport, bagaj, Dani, pupaturi, drum, rasete, pupaturi, lume, neamuri, pupaturi.

   Haine, prieteni, pupaturi, drum, carciuma, lume, rasete, culori, muzica, dans, farfurii, vin, farfurii, muzica, nebunie, rasete, Romani, spanioli, rusi, dans, zgomot, natii, sarba, rasete, vin, confetii, poze, vin, rasete, pupaturi, dimineata...

   Bafta, va pup pana in 2115!        

PS

Sa va spalati la...