Lasko sau bunul-simț

   Minunat? Curat? E minunat pentru că este curat. Sunt a patra oară prin țara asta mică printre munți. De fiecare dată mă minunez de curățenia pe care o văd la fiecare colț, comparativ cu ce văd și prin Spania sau hai-hui prin lume, dar aici se simte mai pregnant bunul-simț. Da, bunul-simț, și nu au trei bile, doar două ca și noi, normale nu spațiale, ca și noi, Poți spune că sunt mai demult în această horă europeană, și ce. Și noi avem oameni, ca și ei, și ei au fonduri, ca și noi, și ei au edili, ca și noi, și ei au firme de casă, ca și noi, și ei au străzi, ca și noi, și ei au parcuri, ca și noi, și ei au străzi, ca și noi, și ei au... ca și noi.
   Bunul-simț îl au, nu ca și noi. Nu trebuie să vină nimeni să te tragă de mânecă să faci nu știu ce lucru în bunul-simț, vorba unui amic, am început să ne bucurăm de normalitate.
   Câteva chestii simple, poți sa-ți plimbi cățelul, indiferent de talie, în lesă. Poți reprezenta arta stradală în sens familial fără conotații prost înțelese sau interpretate. Poți hrăni sălbăticiunile fără să faci mizerie, la ei o normalitate la noi o raritate. Poți face sport stradal fără să te simți sfredelit de o mie de ochi frustrați conduși de minți înguste. Poți!
   Apropos, Lasko este un oraș micuț, pierdut într-o vale, un fel de Azuga o țâră mai mare, la fel ca Azuga are o făbricuță de bere, la fel ca Azuga, tot o capră are ca simbol, doar că făbricuța funcționează din plin și poate fi vizitată. Poți!
   Apropos de fobia înfuriată despre fumat, poți fuma liniștit pe stradă, ai coș cu scrumieră la orice pas și terase utilate (ca să zic așa mai tehnic) și pentru confortul fumătorilor (la fel ca în Praga, Cracovia, Marbella, Roma și unde mai dorești prin bătătura asta unională a bătrânului continent.
   Câte râuri ai văzut în România? În câte ai văzut pești zburdând în apă? În câte ai văzut bălăcindu-se rațe și gâște sălbatice?
   Îmi poți spune că și la noi a început să se simtă vântul schimbării, dar e mai degrabă o adiere cu perdea ieftină la fereastră din termopan banal din plastic.
   Am copilărit în Nord, un cartier la margine de Ploiești, dar aveam un părculeț plin cu statui, locuri de joacă (funcționale), alei șerpuite și pomi de toate felurile și ține-te bine, nu prea puteam juca pititea deoarece era luminat, și culmea se întâmpla în mijlocul anilor gri. La sfârșitul lor s-a dus dracul, câte ceva.
   Minunat că-i curat, nu trebuie un studiu de impact de patru mii de pagini, nu trebuie consfătuire publică și calcul de șutit banii publici.
Baftă și spor la plimbare!