Păi, să-ţi prepari singur, singurel, după cum îţi taie capu', mai mult sau mai puţin informat şi ajutat de televizor sau internet, sau să apelezi la un magazin în care poţi găsi ceva aranjat, dichisit, într-un ambalaj şi pus la îndemână cu o reclamă sforăitoare şi cu un preţ îmbietor? Sau să mergi la cârciumă, bine, acolo unde cunoşti că nu-ţi iei ţeapă pe nu ştiu ce preparat? Chestia cu cârciuma e cea mai încântătoare, dar timpul şi gologanii nu te lasă mereu să-ţi savurezi masa într-o ambianţă ideală. Chestia cu semipreparatul, îţi dă ceva timp, îl cam câştigi, ai totul pus la un loc, unde pui şi cu instrucţiunile de rigoare. Prima variantă era brutul, adică să-ţi cumperi ce-ţi doresti şi să te apuci de bucătăreală. Pai da, aşa ar fi mai sănătos. Dar, intervine un dar, şi aici îţi trebuie timp. Să dai o raită pe la piaţă, o raită prin cămară, o raită prin minte şi la sfârşit, o raită prin bucătărie. Chestia cu raita, cred că-ţi fură, cu totul, cam o oră. Aşa că avem un câştigător, semipreparatul. Dar, ce te faci dacă nu cunoşti ce iese. Apăi, uite aşa: te uiţi la raft, se vede bine, te uiţi pe ambalaj, se înţelege că te lingi pe degete, dar ţi-a spus careva de el? Ioc, ciu-ciu, canci, nexam. Eu unul, mi-am luat inima în dinţi şi am cumpărat o pungă de paste cu condimentele potrivite, ajung acasă şi hotărăsc să urmez cu sfinţenie paşii specificaţi de producător. Ce a ieşit? Amice, de doreşti senzaţii tari, şi pe banii tai... Eu sunt mare amator de picanterii, adică de mâncăruri cu tuşă iute şi aromată, nu de tâmpenii din tabloide, de ciudăţenii vesel colorate şi animate de gusturi nebănuite din toate bucătăriile lumii, dar o minune ca asta mai rar. Apăi, mi-a luat gura foc, nu mai ştiam dacă mă frige de la temperatura pastelor sau de la ingrediente. Ideea este, ca am încercat să-mi potolesc fierbinţeala cu apă, cu pâine, cu... Şi după o juma' de oră aveam senzaţie de gură plină doar cu limbă amorfa şi anesteziată, iar fălcile încă fremătau de parcă cineva, un elf invizibil, îmi strecura în gură zeama de ardei iute. Băi, gustos, n-am ce zice, dar iute rău de tot. Fir-ar să fie!
Baftă şi atenţie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu