Cafea aburindă, pipă bună și liniște. Hărmălaie, copiii aleargă prin casă. Mai pufăi un pic. Dans, zbenguială maximă. Cântă ABBA. Mă uit în jur, calmul mă-nconjoară. Plugușoruuuuul, unde sunteți așa ziși maturi bezmetici, vrem gologanii voștri. Da, merge și un vin ars de șapte ani. Mesaje, cine nu dă un sms nu este un bun român. Gustul este sublim, merge un "pleosc" trântit cu nesaț, vin ars catifelat. Tati, tati, tatiiii... uite ce fac la tănculețe. Privesc munții, câtă energie au! Gustarea este cât pentru o armată, platouri, platouri. Parcă ăsta ar fi ordinul zilei, pardon, al nopții. Muntele te trimite în alte simțiri, oriunde ai fi. Salataaa, unde este salata boeuf? E plăcut la munții care intră-n mare. Dar salata cu șunculiță și mărar? Acolo soarele te inundă, îți sfredelește ochii prin pălărie, jaluzele, șapcă, prin tot ce vrei. Toba e divină. În șezlong... pufăiala iese de minune. Alb sau roșu? Daaa, cu granita din portocale stând pe șezloooong. Roșu, ca să-mi fac buzele. Dar la umbra nucului, în munții noștri, tolănit pe iarba!? Vinul roșu, curge mai lin după chestia aia galbenă a "ienglejilor". Pufăială, cafea și integrame. Păzeaaa ... au venit tătarii peste noi în sufragerie. Plimbare prelungă la umbra teilor în parcul Bucov. Telefonul a intrat în fibrilații, sună, beeeepăie...apeluri și mesage. În jurul lacului, eheee. Mă uit în jur...parcă am fi toți telefoniste. Vrrrr, vrrrrrrrrrr... rolele funcționează desăvârșit. Ha, haa, haaaa, toți suntem Mița centralista! Da' cu bicla? Cu bicla în pădure...că liziera... aproape inexistentă. Friptura mustește'n tavă, mângâiată cu fervoare de nașu. Salina, binecuvântată în mijlocul verii. Ăsta roșu, e roșu rubiniu sau roșu intens? Peștera Urșilor, Scărișoara, Felix. Am ajuns la linia de sosire, linia de sosire pentru friptură. Sighișoara. Ce-i în pahar inodor, incolor și insipid? Brașov... vara sau iarna? Gâtlejul este răsfățat, apa-l curăță de tanin - compuși polifenolici, eee? Oricând, Brașov să fie. Măăăi, dar sărmăluțele mele? San Pedro de Alcantara. Mă uit la curea, ea se burzuluiește la mine. La stânca mare în Casemate Square. Vine, vine prăăăăjiituuraaaaaa. Că până la primăvară mai avem de tremurat. Thessaloniki. Sorcova vesela sau partea a doua a lefterelii. Praha. Fiscul ar trebui să stea la taclale cu prichindeii. Dubrovnik. Acasăăă, unde viața e frumoasăăăăă (patuuul meuuuu, vreau în patul meu). La Monicuța. Pupături și urări. Și colo și colo - Abrudului și Măgura. Taxi, vruuuuum. Cinzecișidouă de sfârșituri de săptămână cu program felurit. În sfârșit, acasăăă. Două fracții de concediu. Pernă ca a mea, n'are nimenea. Mmmm, ce vise...
Vise plăcute pentru 2015, 2016, etc. 2014 a început. Știti cum e, a început și e ca și terminat.
La Mulți Ani!
Să fiți sănătoși și fericiți!
PS
Bilu!
La multi ani si voua!
RăspundețiȘtergereDaca ai citit Vlad Musatescu...ai o idee cu ce asociez eu acum ceea ce tocmai am citit. "The point is.." cum ar spune englezul americanizat si tradus cu simtul exponential al raspunderii...reiau.."is.." ca nu inteleg dorinta!!! Si nu pentru ca nu ar fi exprimata, ci pentru ca nu este focalizata si mai ales pentru ca nu ma incadrez in categoria celor care citesc, inteleg si nu prea, dar aproba ceea ce nu prea... dar mai ales..ce nu au inteles. Pare ambiguu ceea ce spun, dar te asigur ca se vrea a fi un comentariu logic, pertinent si mai ales constructiv(de multe ori intentia nu echivaleaza cu punerea in practica, dar prin simpla exprimare schimba soarta interpretarii)! Acolo unde nu am inteles, trag linie si o iau de la capat. Cu siguranta toppic-ul este excelent, "ansamblarea" in fraza este daca nu geniala, macar speciala... Ceea ce nu inteleg: de ce rutina? Cum se justifica uzualul, previzibilul? Colindul, bautura si mancarea...hmmm?!!? As "condimenta" putin peisajul, as "sfarama" realul si l-as transforma in realiatea personala! Cum? Direct: oamenii creeaza si traiesc sabloane. Ceea ce ii impinge sa-si aminteasca este tot ceea ce nu se incadreaza in sabloanele lor! Prin urmare, oricat de interesanta ar fi "punerea in scena", scenariul este clasic, ceea ce este perfect cand descrie realitatea...dar cine mai traieste realitatea in zilele noastre?! Nu mai este la moda... Nu stiu daca este ironic sau nu...dar daca da, de ce Abba(subiectiv afirm ca ii respect prea mult sa-i accept ca parte din ironie)? Iar daca nu...de ce sa fii atat de clasic, daca ai putea fi ironic (fara Abba)!
RăspundețiȘtergereCu scuzele de rigoare, daca am fost ambiguu, cu multumiri pentru rabdarea de a citi "aburelile" unui anonim si cu respect pentru initiativa, inchei cu precizarea ca placerea de a vorbi DOAR atunci cand cineva ma intreaba, este o marca inregistrata, fara a fi patentata...doar cu pretentii de idee proprie si valente de inovatie, ancorata puternic intr-o realitate care demonteaza orice intentie de...a dainui cu "picioarele pe pamant"!
Vise: calatoria in familie prin locurile cunoscute si in cele dorite completata de tihna unei pipe.
Ștergere