joi, 16 ianuarie 2014

Locul de joacă

Azi, la radio, am auzit mai multe păreri despre cheltuirea banilor din impozite. Nu înțeleg de ce trebuie să plătim orice trăznaie din orice poziție, iar buruienile să nu pălească niciodată. Sau prea puțin. Am văzut deunăzi o buruiană de litoral chemată la DNA, prea puțin...una, doar una. Urbea noastră este bine dezvoltată economic, sunt atrași diverși investitori, mai mari sau mai mici, mai poluanți sau mai puțin poluanți, magneți mai mari sau mai mici - de bani, dar nu văd o inițiativă avantajoasă direct pentru toate categoriile de oameni.  Într-adevăr, oferă și posturi de lucru, mai bine sau mai puțin bine plătite, dar nu văd ceva direcționat către comunitate. Oful meu este simplu, dacă bați monedă, din patru în patru ani, că vrei să faci totul pentru populație, că vrei să-ți dai și ultima picătură de energie pentru orășenii tăi, că ne vrei binele, hai să facem. Știu, e simplu să ceri, dar trebuie să și dai. Să le luăm pe rând. Cred că fiecare companie mare, nou venită în orașul nostru, poate susține un parc de cartier. Știu că se face ceva firav la Nord, în parcul de la Nord. Eu am copilărit în acel cartier, aveam locuri de joacă la fiecare 3-4 blocuri. Și nu erau doar leagăne și balansoare. Aveam groapă de nisip pentru sărituri, aveam stâlpi pentru fileu de volei, aveam mese de ping-pong, erau învârtitori și bări de cățărat. Cu alte cuvinte aveam locuri pentru mișcare. Și mai găseai ceva, ceva pentru ochi și suflet: opere de artă moderne sau clasice, din ciment sau ceramică, din piatră sau lemn, copii sau originale. Erau locuri de întâlnire, pline de emoții pentru juvenili. Acum sunt locuri de joacă de 10 pe 10 metri pătrați. Mi-aduc aminte cum făceam campionate de fotbal sau baschet în curtea școlii. Ne vorbeam între băieți și organizam întreceri între blocuri, zone de cartier și chiar între cartiere. Azi nu se mai poate, nu ai voie în curtea școlii. Dacă furi asfaltul din curte, sau vrei să pleci cu vopseaua de la tușă? În actualele micro părculețe nu ai cum să alergi, să te antrenezi într-o joacă alertă. Îmi urmăream băiețelul cum încerca să joace prinselea cu alți poznași, aleargă dacă ai unde. Trebuia să alerge aproape în cerc, ca un hamster în roată. Mare parte din terenurile de joaca au fost invadate de mașini. Știu pe propria piele ce înseamnă locul de parcare. Dar chiar nu se pot construi parcări supraetajate în cartiere? Pe parcare se poate realiza și loc de joaca, chiar planta câțiva pomi. La nivel inferior se poate construi și sală de sport binevenită în perioada rece. Exista un superb proiect pentru zona Vest 2, nu am mai auzit nimic, nici eu nici Mulder. În apropiere, la cca 8 km, exista o pădure răcoroasa unde în copilărie exista fervoare în fiecare zi de vacanță, era și o tabără pentru școlari. Pădurea mai există, mari rărită, dar trăiește. Și un restaurant-terasă care-l recomand și despre care o să vă povestesc în curând. Sunt convins că aceste situații se regăsesc în multe orașe din țară. În multe am văzut mișcare, am văzut spații verzi în mijloc de cetate, dar la fel de bine am văzut orașe sterpe, fără vlagă doar cu acel gri, prea năpăditor. Sunt convins că mulți tineri vor ajuta o inițiativă a primăriei. Nu râdeți prea mult, destui tineri au început să aibă conștiință. Vă aduceți aminte de munca voluntară? Dacă lângă locuința voastră se organizează un loc cu verdeață și spațiu sportiv, ați fi de acord să vă alăturați vecinilor la o bidinea urmată de o șuetă? După șuetă, să aruncați la coșul de gunoi sticlele de apă și pungile de semințe? Credeți că noi tinerii sau mai puțin tineri, suntem în stare să sunăm la ușa prietenului stând cu mingea în mână? Da știu, că și voi, și eu dau telefon - nu mai alergi zănatec pe scări. În câteva parcuri de la noi, am văzut vârstnici care lucrau la aparatele de gimnastică. Sunt bucuros că există astfel de exemple, noi oamenii credem în puterea exemplului.
Cred că mă voi juca șah în unul din parcurile plasate în cartier. Cred că voi juca o miuța cu nepoțeii, tot într-un parc din cartier. Cred că voi asista la campionate de minifotbal între echipe de bloc. Cred că toată țara se va răsfăța în parcuri de cartier.
Baftă și trăiți jucându-vă oricând și oriunde!

2 comentarii:

  1. Pai de ce sa se construiasca locuri de joaca? Sa se construiasca biserici pe orice spatiu liber din cartiere. Sa se trezeasca lumea in zgomotul clopotelor in fiecare dimineata si al vocilor fornaite ce rasuna din difuzoarele din fata bisericilor. Si sa se umple cartierele de cersetori, in fiecare duminica si la fiecare sarbatoare.
    Aaa, si da, sa se construiasca si locuri de joaca, dar la tara, nu in orase. Ca saracii copii de la tara au nevoie de parc, nu au unde alerga mititeii de ei. Si toate astea da, din banii nostri, ca tare ne mai place sa inghitim galuste fara sa ripostam.
    Lasand la o parte ironia, iti impartasesc opiniile din articol.
    Am descoprit de curand blogul tau si iti citesc cu drag postarile.

    RăspundețiȘtergere