"Ia mamă puiul, e gras, o să faci o mâncare pe cinste." Gras!? Ca din revistă! Așa-i Mamaie, ai avut dreptate.
Tăieței de casa. "Cum să-i fac? Intră pe net și vezi!"
Două ouă de țară și făină de magazin capitalist, frământate până iese o cocă compactă, omogenă dar cu tentî pufoasă. Iei un sucitor, sau făcăleț, sau cum preferi să-i spui, îl strângi ferm dar nu crizat, și începi a întinde toată coca. În sus, în jos, o dată, de două și de nouă ori. O întorci la nouăzeci de grade și o iei de la capăt. E suficient de subțire? Suficient de întinsă? E gata pentru rulare și tăiere șuvițe, șuvițe. Nu-i așa tanti Tanți? Păi fără un pic de ajutor, de furat meserie, de la un fin cunoscător, nu faci nimic cu cap până la cap.
Legumele...morcov, ceapă, păstârnac și țelină. Toate tocate cubulețe, așa ca și cum le-ai lua la măsurat cu șublerul pentru concursul de miss legumă-n zeamă. Și piper, d-ăla multicolor, aromat și pișcăcios.
Apă...de la robinet, că nu am apă de izvor, apă neîncepută.
Și oala...da, da, da, aia mare să ajungă pentru haplea.
Aportul meu la această făurire gastronomică? Netul, aranjatul mesei și campion la înfulecat viteză! Sunt bun, adică util ce să mai.
Știți că-i pomenită supa de pui de la Nabucco, dar asta, care o faci acasă, cu suflet și dorință, parcă iese mai... altfel, mai cu... suflet.
Așa că în seara asta m-am înfruptat dintr-un castron cu supă de pui sublimă. Trebuia un blid, era mai savuros.
Sărut mâna pentru masă, Cătă!
Baftă și găteală pe gustul fiecăruia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu