joi, 12 decembrie 2013

Papa bun şi nani bun - La Târgu Mureș

În fiecare dimineață (aproape în fiecare) am obișnuit să fac ceva mișcare pentru corp - caloriile începuseră sa-și facă de cap și să se transforme, în urma cu câțiva ani, în "colăcei drăgălași". Sporovăind pe această tema cu doi prieteni, am ajuns la concluzia ca ar fi bine sa papi puțin înainte de sport. Zis și făcut. În această dimineață am mâncat un flecușteț de ouă ochiuri (trei la număr) cu cașcaval și șuncă, presărate cu un praf de piper, alături de un pahar cu lapte cald...mmm... o minunăție însoțită de brânză telemea și mușchi file. Ce să vezi...o magie...nu mai am chef de nimic :). Din acest motiv, am sărit la "butoane". Stând și citind presa, o îndeletnicire nu prea spornică având în vedere ce găsim în online-ul mioritic, îmi zbură gândul la sfaturile primite la orice pas despre mișcare și mâncare/dietă completate și de relaxare. Nu doresc să mă pronunț despre mișcare, aici este terenul de desfășurare al profesioniștilor cu veleități de "ninjalăi". Dar despre papa și nani, am opinii bine înrădăcinate și verificate în ultimii ani, ani în care am colindat în lung și-n lat pe la hoteluri sau pensiuni, restaurante așezate sau locuri amestecate  - vezi acele food court din "magazine universale capitaliste". Pentru primul episod, propun hotelul și restaurantul unde mi-am desfășurat bagajul în aceste zile. La intrare în Târgu Mureș - dinspre Korunca- se află alături de magazinul cățelului constructor - cum nu-l știți? Ăla portocaliu cu albastru, vom povesti și despre de'astea -  și vis-a-vis de stația verde, se află acest local destul de nou în peisajul urbanistic. Camera să știți că este curată, și-ți schimbă prosoapele în fiecare dimineață, chiar dacă le-ai lăsat pe suport și nu pe jos. Patul este cu saltea foarte confortabilă și camera bine încălzită cu sistem de climatizare controlat individual. La restaurant trebuie să mergeți pregătiți. Mai bine zis hotărâți, ori mâncați un singur fel, ori împărțiți la doi fiecare porție. Recomand, pentru prânz, platoul casei. Mmmmm.. ce ficăței înveliți în șuncă și ce ciupercuțe îndesate alăturate unui rulou din piept de pui umplut cu cașcaval și cu nuștiuce...eh și n-am terminat. Pe platou se mai tolănește și un șnițel frăgezit cu simț de răspundere combinat cu cartofi prăjiți, eu unul am schimbat cartofii pe orez amestecat cu legume - mult mai gustos. La micul dejun v-am povestit, am uitat de cafeluță, sațietatea a fost asigurată în cheltuială de până un pol (20 RON pentru cei născuți mai târziu). Platoul cu apa aplată, un pol jumate. Doar două pricini am găsit: prea prăjit - adică prea mult ulei și cafeaua lungă este prea scurtă.
Mai e ceva.... aș prefera ca centrul orașului să fie închis circulației. Clădiri frumoase, parc cochet dar prea se'nvârt mașinile. Lumea ar fi stresată de schimbare la-nceput, dar sunt convins ca se vor nărăvi la plimbări cu pedale sau alergări ușoare zi de zi, iar în fiecare sfârșit de săptămână cred că or să facă ieșiri cu păturică și coșuleț.
Bafta!

Un comentariu:

  1. Am gustat si eu din bucatele de la restaurantul de peste sosea, cu ocazia deschderii magazinului "cu catelul constructor" si pot confirma ca sunt de incercat... Cat despre cafea, intr-adevar e cam scurta pentru una lunga...
    Nu mi-a placut ca structura restaurantului se cam zguduie la trecerea camioanelor.

    RăspundețiȘtergere