duminică, 22 decembrie 2013

O brăduț, brăduț...

Aseară, familia Vlăsceanu a împodobit bradul de Crăciun, prima parte.
Desigur, există de ceva timp dilema ce tip de brad să înfrumusețez. Un brad natural sau artificial? Cel natural are prioritate. Este unul din lucrurile primordiale din viața omului creștin modern. Mirosul ambiental îți aduce aminte "instantabrusc" de copilărie, de cozonacii bunicii, de jucăriile mult visate și nu în ultimul rând de pânda organizată. Care pândă? Pânda Moșului. Cine nu și-a dorit să-l vadă pe Moșu' cum intră pe furiș, pe gaura cheii, sau pe horn cu desaga umflată cu jucării? Eu unul, ani la rând închideam ochii pe rând, să-i odihnesc. Astfel, să reușesc prinderea împricinatului de bucurii. E cel mai iscusit pământean, atunci când crezi că ai reușit, îți rade-n nas. Și acum găsesc, dis de dimineață, ceea ce mi-am dorit, ce am năzuit . Răspunzător cu înștiințarea Moșului de dorințele, visele noastre, este Rareș. El scrie, de câțiva ani, scrisoarea magică, scrisoare care nu știu cum reușește Moșu' sa o fofileze întotdeauna. Cert este, că totul se înfăptuiește la virgulă. Eu, fiind bărbatul și chipurile cel mai tehnic personaj familial, mă ocup de brad. Adică de montat bradul. De ce să-l montez? Pentru că nu-l tai. În urmă cu 8 ani, am hotărât să contribuim cu un brad pe an. Unul mai puțin tăiat. Dacă mânuitorii de topoare vor vedea că rămân cu taraba plină, an de an, că pierd și bani, poate vor lăsa urșii să se odihnească la umbra brazilor sau pentru primenirea aerului rău-mirositor. Singurul incovenient cu cel din plastic? Îl plimbi  încoace și încolo până-i găsești cazarea nimerită peste an, acuș pe șifonier, la anul pe balcon. Anul acesta, comandantul ornărilor a proclamat cele două culori definitorii. Va fi albastru și argintiu, albastru cu roșu a fost în ultimii doi ani. O fi zis că s-a isprăvit cu bradul stelist. La anul îl fac petrolist. Pentru vârful bradului s-a supus la vot: un Moș, un înger sau vârful obișnuit? Primii doi, creați de năzdrăvan, cum s-ar spune, piese artizanale, adică "hand made" pentru cei veniți odată cu era internetului. A câștigat detașat Moșul. Cu trei de DA, a fost întronat în locul privilegiat. De acolo vede tot. Adjutantul - năzdravanul - a considerat că bradul are o imagine cam austeră, prea neutră, lipsită de vivacitate. Așa că am trecut, pardon, s-a trecut la rebranding. "Roșu, să fie și roșu", glăsui prichindelul. Șefa și secundul au trebăluit de zor și după aproape o oră, au vestit isprava. "E gata, e cel mai frumos!" Astfel, anul acesta ornarea bradului a fost împlinită în două manșe. Luminițele se joacă'n luciul globulețelor, amurgesc și explodează alternativ, în secvențe de timp parcă nedefinite. Contemplarea bradului este contagioasă, creează o bună dispoziție aproape eterică, dorită pentru totdeauna. De data asta o să-l aștept pe Moșu' cu o cafea aburită, o cafea cu ghimbir, așa poate o să stea și cu mine la taifas. Abia aștept!
Împodobiți bradul împreună! E mirific!
Baftă!
PS
Revin cu o mica ilustrație a braduțului!

2 comentarii: