Tradițional. Pe bune!?

   Ce aveți, ce gătiți tradițional? Invariabil ceva carne prăjită combinată cu cartofi, invariabil, prajiți. Dă-o naibii de treaba, chestia asta o auzi și o vezi cam în toate colțurile bătrînului continent. Când a venit cartoful pe la noi? În epoca bronzului? Ciuci de măciuci, altceva nu se poate imagina? Mda, mai sunt și mâncăruri cu bază pe coca fiartă sub formă de găluști sau pernuțe. Nu știu care-i plagiatorul care-i originalul dar pe bune, oriunde te duci nu ai cum să te simți departe de casă.
   Prima dată am pațit-o la Roma. Hai să mâncăm ceva special, ceva neapărat italic, și am nimerit la... La un restaurant chinezesc. Pe bune! Este adevărat, ulterior am rămas profund marcat de vasta bucătărie italiana, inspirată din toate colțurile fostului imperiu. Asemenea în Spania.
   De data asta, cam la o mie de kilometri (o mie și ceva două sute, mai precis) nimeresc într-o lume plouată, și la figurat, și dă-i și caută o crâșmă, altceva față de alea cu geamuri belite fad și scaune din aluminiu. Și găsim... Un minunat restaurant chinezesc, pe bune! Și dacă tot am ajuns pe lângă o astfel de locație, de ce dracu' să nu profit și să-mi gâdil papilele cu ceva ce savurez în plină vară, nu de altceva dar îmi este al dracu' de dor de vară.
   Una peste alta, îmi doresc să găsesc prin restaurante, pe la noi nu pe aiurea-n lume, și ceva rețete neaoșe, ceva de prin cărțile lui RA Roman sau a Sandei Marin sau ceva de la bunica celui care stăpânește cârciuma.
   Baftă și poftă mare, oriunde ai fi!