Era o gaşcă colorată, de´a dreptul pestriţă. Eram de vârste diferite, cu idei cât mai îndrăcite şi sucite, unu mai aplecat către carte, altul mai zănatic, aşa mai alergător după fluturi sau alte înaripate. Era o gaşca croită pe competiţie, competiţie care o trăiam organizată pe scări de bloc, pe blocuri sau pe zone de cartier. Era o luptă acerbă dar plină de glume, caterincă cum se spune pe direct, de noi, cei crescuti între betoane, indiferent că se băteau cărţile pentru şeptică, renţ, kems, tarnim, sau crăpau zarurile pentru capitalistul monopoly. Competiţia era acompaniată de sudalme soldăţeşti sau ocări ţărăneşti, sau inventate pe moment, mai ales atunci când băgam (jucam) un pătimaş (deja eternul) fotbal. Încingeam o miuţă în curte la 8 sau la 25, de dimineaţa până cand nu mai puteam de foame şi vedeam trei tuşe (d-alea cu var, nu baborniţe cărora nu le tace meliţa) şi trei porţi. Câteodata finalizam cu o bere plină de spumă, la halbă, la terasa de la Nord. Bine, când era sezonul, desfrunzeam un corcoduş sau un măr pădureţ şi apoi mergeam cu jalba´n băţ la fabrica de pâine, unde înmuiam inimile doamnelor brutărese până ne aruncau pe ferite câte o franzela de 4 lei (lei d'ăia, din epoca de aur) şi apoi joaca continua până după asfinţit. Totul pe furiş, ca nu cumva să se vadă paguba din "progresul proletar şi al viitorului de aur, multilateral dezvoltat". Ne vedeam mari zdrahoni, jucând rugby la cap de bloc, printre pomişori firavi, iar noi abia depăşeam gardul viu în înălţime. La leagăne...cei mai mari cascadori, ce să mai, sărituri din elan şi rostogolire în faţă, totul ca la carte. Leapşa (prinselea) pe burlane, hochei pe gheaţa de pe stradă (oho, ce ger şi ce liber era), aruncatul pisicilor de pe bloc cu paraşuta, bătăile cu bulgări din cazematele paralele cu aleea blocului, obligatea la bara de bătător, joaca cu maşinuţele pe străduţe desenate cu creta pe aceleaşi alei, urmărirea fetelor pe Cameliei, ping-pong până rămâneam fără minge şi fumigenele făcute din rame de ochelari (sau din mingiile de ping-pong pleznite) şi vârâte pe gaura cheii, fluieratul pe melodii, semnale de chemare la fotbal, semnale de adunare pentru mers la film, semnale de ieşit afară, totul fără "bipuri" electronice sau metaforice, pedalatul până la Păuleşti sau Bucov, bălăcelile parcă fără de sfârşit de la Teleajen, plecatul în "haită" la urat, din scara in scara, din bloc in bloc, din ger in mai ger, mai zăpăciţi şi mai puşi pe şotii, ţevi cu cornete sau bobiţe adunate din gard, cafteli, împăcări, urlete şi râsete. Aş vrea să le fac pe toate, din nou, să mă tăvălesc în frunzele ruginii, să alerg ca turbatul, pe un cal imaginar şi să urlu din toţi rărunchi ca Tarzan, King Kong sau vreo piele roşie scăpată printre blocuri şi maşini, să joc leapşa pe role sau cu bicicleta, să îngheţ pe drum de la bazin spre casă, şi asta de dorul unei bălăceli în plină iarnă. Din păcate, sau din fericire, drumul e lung, răsfirat şi întortocheat, unii au plecat un pic, alţii de tot, pe alţii poate i-am uitat deja (deh, vârsta) salutări tuturor! Salut Goie, Clau, Hoţe, Justin, Ţac-pac, Ion, Andi Contachinte, Iuli şi Dorel, Giombeală, Grasu, Mache şi Budală, Gineală, Goghen, Zincă, Sorin şi Laur Anghel, Scoică, Peşte Mare şi Peşte Mic, Giani, Sică, Florin Dan, Chiru Mic şi Mare, Mădos şi Gafă, Baboi, Florin Pictoru´, Seba, Papaie, Adi "Giordaş" şi Pepe, salutări tuturor!
Baftă şi gaşcă veselă, oriunde şi oricând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu