Două creioane şi o hârtie

Nu şiu cât de nostalgic e fiecare, dar evoacarea întâmplărilor din timpuri trecute, ale copilăriei, naşte emoţii puternice, trăiri autentice în care sunetele, imaginile şi mirosurile se regăsesc, se scot din cotloanele minţii şi plesnesc prezentul. Acum, rememorez mirosul hârtiei curate, băţoase ca o cămaşă apretată, hârtia de matematică cu pătrăţele mici, mici de tot şi mirosul inconfundabil al gumei de şters din capătul creionului mlădiu. Aseară, într-o discuţie despre dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor, ne-am pomenit că povestim cu patos despre jocurile copilăriei, jocuri care te ajută la dezvoltarea personală, conştient sau nu. Două creioane şi o hârtie, suficient pentru distracţie. Dacă ai timp de trândăveală, de cheltuit aiurea-n tramvai, în loc să-ţi toceşti buricele degetelor în taste sintetice şi stereotipe, de calculator sau telecomandă, nu-i mai bine să-ţi încerci, să-ţi exersezi imaginaţia într-un joc de GO pe hârtie? Sau un "fotbal geometric", dacă nu vrei "spânzurătoarea". Sau începi cu naivul "X şi 0", apoi un "avioanele" sau "războiul", sau ŢOMANAPT, dacă nu, un primar "pâinicile". Ei, ce spui? Tocmai vine frigul, ai caiet şi creioane?

http://jocuridincopilarie.ro/jocuri-de-interior/jocuri-pe-hartie/page/2/

http://castravet.com/jocuri-pe-bancile-scolii/

Baftă şi distracţie maximă!