Zăpadă, prima zăpadă!

Aşteptăm primăvara pentru a ne descătuşa, pentru a sări din hainele groase care ne fac să trăim senzaţii de astronaut, primăvara ne energizează. Aşteptăm vara pentru a ne bălaci în voie, pentru a ne arămi catifelat. Aşteptăm toamna pentru a ne înfrupta din roadele pământului. Dar iarna? Pentru ce o aşteptam? Sau nu. Frig, chiar geruială, fleşcăială, încotoşmăneală, înghesuială pe străzi şi pe trotoare, ţurţuri ameninţători, edili luaţi prin surprindere (mereu), degete răzuite odată cu parbrizul, pândă în parcare, ziua-i scurtă... totu-i cam deranjant. Dar dacă... Fiori, emoţii... trăiri intense. La mulţi ani, Romania! Moş Nicolae, Moş Crăciun, Revelion! Români mână în mână, fasole cu ciolan, vin fiert, alb, curat, obraji îmbujoraţi, colindători, cadouri (pentru cine a fost cuminte), artificii, şampanie, mănuşi călduroase, lemne trosnind în sobă, felicitări, săniuş, omuleţi din zăpadă, cazemate şi gheţuş, steluţe-n geam, ochelari aburiţi, brad, alte cadouri, cozonaci aburind, ţuică fiartă, familie, urări, pupături şi îmbrăţişări, gânduri pentru anul viitor. Prima zăpadă... alb imaculat, linişte, zâmbete... aroma copilăriei.
Baftă şi bucurie!