Lacătul și apa

   Lacătul și apa, pare antagonist. Lacătul te oprește, te baricadează, te încuie, te limitează, îți barează imaginea, gândul, visele. Pe când apa, îți trimite gândul departe, la visare, poate chiar melancolie, dar la fel de bine exprimă viața, esența vieții, curățenia trupească, chiar sufletească. Apa îți gâdilă simțurile, cât de incoloră, inodoră și insipidă am învățat la școală, că ar fi, dar apa îți dă ghes la zburdat, cu toată ființa, că ești la mare, la scăldat la un ștrand sau bălăceală la râu.
   Lacătul și apa. Nu poți pune lacăt apei, este ca și cum ai dori să pui lacăt inimii și minții. Poți?
   Lacătul și apa. Nu știm de unde a plecat ideea, dar știm că undeva, deasupra Senei, câte două suflete și-au jurat legământul, și-au promis ființa printr-un gest simplu (tehnic vorbind), chezășia gândului fiind un lacăt prins de pod, simbolic. Oare apa, martor viu și omniprezent, va susura în vale și va da de știre lumii de jurământul sufletelor nebune?
   Lacătul și apa. Plimbare pe tărâm străbun. Pas după pas, iscodeam pe fugă, zorit de apusul iminent, niscaiva imagini pe care să le încarc în memorie, și de ce nu, să le stochez digital în inconștientul electronic. Încă un pas, o întoarcere lentă și ceva mi-a sclipit nefiresc, într-un loc aparent lipsit de suflu romantic, ci patronat doar de dorința ascunsă în crearea unei opere abstracte. Un morman de fiare vechi, mai mult sau mai puțin contorsionate, erau pavăza unui legământ.
   Lacătul și apa, o chezășie și o trăire. Lacăt însemnat, la loc de privit ascuns. Apa vie privită din loc ascuns. Jurământ și viață. Legământ și vis. Chezășie și nebunie.
Baftă, simte!

Cafeaua vieții

   'Neața, bei o cafea? Sau... cafeaua de dimineață. Mă gândeam că este transpunerea vieții... cafeaua. Ba e dulce, ba e amară, ba e fierbinte, ba e neagră, ba e spălătură de ibric, ba e scurtă, ba e lungă, ba e cu ghimbir, ba e marghilomană, ba e cu scorțișoară, ba e ... Mereu altfel, mereu diferită, mereu surprinzătoare, sau catifelată și parcă te îmbrățișează cu căldura ei. Cafeaua-i ca viața, și parcă-i mai bună, mai frumoasă, băută cu poftă, cu nesaț, cu puțină nebunie în prag de ziuă.
   Bunică-mea avea o pasiune pentru cafea, pot spune că o trăia ritualic. Neapărat făcută cu caimac, la ibric, servită din ceșcuță cu farfurie, în mod normal fără zahăr, dar întovărășită de o chisea cu dulceață. Câteodată, atunci când nu aveam dulceață, ne bucuram de miere. Miere de toate felurile și culorile, miere descăpăcită de bunicul meu. Ei bine, dulceața trebuia însoțită de un pahar mare cu apă rece. Savoarea era de nedescris, iar limba începea să se învârte și să se dezlege, pornea la povestit și la tăifăsuit. Era așa de pișicheră, încât prietenii preferau să bem cafeaua în bucătăria bunică-mii, în loc să ne pripășim prin nu știu ce bar sau cafenea vălătucită de nori grosi de fum.
   Cafeau dezleagă simțurile, cafeaua zbughește prin ungherele minții și-ți trimite visele în călătorii colorate, cafeaua-ți inspiră gândurile și-ți leagă vorbele lângă cei dragi.
    Baftă, să ai parte de o cafea aromată!

 

Muzică & trafic

         Mașini cu nemiluita, bară la bară. În față, în stânga, în dreapta, în spate, peste tot. Ce dracu să faci într-o astfel de situație? Radio? O idee bună, chiar foarte bună, excepțională, dar asta doar în situația în care nu s-ar repeta melodiile și cântăreții ca la o placă (mă refer la un vinil, adică chestia aia rotundă care se învârte pe un pick-up, nicidecum la treaba aia de-o fixezi în gură cu gel lipicios) stricată. Vorba bancului, da vreau, da vreau, da vreau... Noroc cu tehnologia, bagi un supozitor "cipat" în fanta mică și electronizată și instantabrusc te vei bucura pe loc de muzică pe gustul tău, îndesată de cu seara sau mai știu eu când ai avut chef de butonat prin meandrele concrete ale muzicii.         Așa că dau pe un post de radio, unde aud două glumițe și apoi revine veșnica banalitate. Al doilea post de radio, aceeași poveste, și tot așa până încep să învârt prin micul supozitor cu memorie enciclopedică. Mă opresc la niște ritmuri îndrăcite, de începutul anilor '90. Ce să vezi? Parcă traficul se relaxează, începem să ne mișcăm, apar și gaborii în intersecții - ce chestie, nu mă așteptam să fie atât de polivalenți. Minune! Ce poate face un pic de muzică! Stau și mă gândesc, acum am pus Skid Row și au început să se învârte treburile, data viitoare daca pun Sepultura, oare ne mișcăm mai elegant, mai energic?
Baftă!

https://www.youtube.com/watch?v=ylbmc1hAofg

Viata plina de culoare

         Crezi in tine, si zambetul iti colora fata, sufletul si viata.
         Zambeste-ti, si vei topai in sufletul tau. Zambeste-i, va topai in sufletul sau. Zambeste-le, si vor topai in sufletele tuturor. Crezi in tine zambind, si viata-ti colorata va fi. Clovnul vietii tale, tu esti. Clovnul munceste pentru a crea zambetul tau, asa, si eu, si tu, si el, si ea, si oricare, poate fi creator de zambete si de incredere. Zambeste si topaie, lumea nebun te va crede, sau poate nebun de viata.
         Scobitori, mere verzi, cafea sau ziar, nu-i lucru mare, dar zambet senin poate naste, nu-i musai sa-ti contorizezi gologanii-n preturi pentru zambete si topaituri.
         E simplu sa-ti zburde atomul in vene, zambesti, topai si crezi, un pic de nebunie spumoasa nu strica nimanui, nici tie, nici lor... nimanui.
         Bafta si viata plina de culoare!

         

Rocker

                Simplu... ROCKER! O stampila, un epitet... un salut. O fiinta, un stil de viata... un eliberator. Un spiritneinteles, un spirit aparte... un spirit fauritor. ROCKER!
                 Vei spune ca am plecat cu pluta, ca faptele din ultima perioada ma imping la adulatii gratuite, dar cine ma cunoaste, stie ca am plecat la drum cu ritm de chitara electrica-n minte si fredonam "pe tevi la Nord" de la Beatles si Elvis pana la Queen si Metallica. Ma rog,asta-i mult mai puti important. Important este ca ROCKER-ul a dat startul la tumultul vietii anilor '50,  a colorat visele tinerilor de dupa marele razboi. Tot ei, ROCKER-ii au amutit tunurile in Vietnam. Si daca stai intr-un cot si gandesti mai mult de o secunda, ce ascultai in anii '80 la bairame si discoteci? Balade, cantece care-ti alinau dorul de zbor liber al sufletului, si visai cand ascultai in "video-discoteca" acordurile formatiei Europe cu The Final Countdown. E, utie ca numaratoarea a reinceput, si asta tot datorita unor ROCKER-i, si din pacate, iar, cu sacrificiul suprem.
                   Bucurie, Pace, Libertate si ... Corectitudine.
Bafta si restart la vise si impliniri!
https://www.youtube.com/watch?v=9jK-NcRmVcw