Se află în jurul nostru de milenii, o folosim la bucătărie, în baie și în camera de zi, ne înfrumusețează locuința atât la interior cât și la exterior, iar de-a lungul vremii a fost și este utilizată în medicină. Foarte des am discuții despre ceramică, care-i mai bună, care țară e cea mai cea din toate cele în producția de ceramică și desigur, care producător este fruncea. Ar trebui să încep cu începutul, adică cine a făcut primul, în care colț de lume a fost făcut primul guguloi de lut și apoi uscat strașnic cu ajutorul focului. Dacă ne luăm după mitologie, Prometeu cu dorință sau nu, a călcat pe bec în fața lui Zeus și ne-a învățat să facem focul. Așadar avem două elemente primordiale, pământ și foc, din care realizăm ceramica.
Care biped a fost primul făuritor de ceramică, nu cred că se va ști vreodată, că au venit zeii și ne-au învățat, că vreun posesor de opozabil a născocit un maclavais și la uscat lângă focul de tabără în vremuri de mult apuse, va rămâne încă ceva vreme... o enigmă. Dar, de vestigii ce să mai zic, ăsta da concurs, că ăia sau ceilalți au fost mai ingenioși, primii dintre primii.
Părerile sunt împărțite, ba chinezii cu vreo șaptesprezece mii de ani în urmă, ba egiptenii sau mai știu eu ce popor din orientul apropiat. În Europa, mai precis în centrul ei, în Moravia, a fost găsită ceramică ce a fost datată cu o vechime de aproximativ douăzeci și șase de mii de ani. Dar de zona noastră, mai rar astfel de afirmații. Pe actualul teritoriu al țării noastre, au fost găsite mii de vestigii clare despre olărit, vestigii care arata inventivitatea și potențialul creativ al populațiilor conlocuitoare. Cele mai celebre vestigii cu o vechime de cca. șapte mii de ani sunt din zona localității Cucuteni, localitate aflata în nordul Moldovei în apropierea orașului Târgu Frumos. De aici și denumirea de Cultura Cucuteni, o cultură reprezentată prin desene geometrice dar și zoomorfe, fin executate și foarte expresive.
Dacă cele cunoscute sunt de o asemenea vârstă, mă gândesc la artefactele simple, găsite aiurea pe câmpuri și socotite a fi neimportante, câte zăpezi le-au acoperit? Din perioada dacică se regăsesc cele mai multe dovezi despre ceramica produsă, un volum imens în special din secolele II îen I en, dovezi care atestă totodată continuitatea autohtonilor pe aceste meleaguri. Se pare că mare parte din ceramica utilizată în perioada timpurie de organizare umană, era destinată desfășurării diferitelor ritualuri religioase, mai târziu în neolitic fiind dezvoltată arta olăritului, a fost diversificată și utilizarea ceramicii, în special în uz casnic. Cu timpul, în antichitate, din ceramică au fost realizate nu numai articole pentru prepararea sau depozitarea diferitelor alimente, obiecte de cult sau de luminat cât și piese decorative pentru casă și produse pentru construirea sau protejarea de intemperii a clădirilor sau a zidurilor. Cărămizi și țigle de diferite forme, culori sau destinații se regăsesc și în ziua de azi în utilizare în zona mediteraneană.
Tot în antichitate a apărut și smălțuirea, tehnică bine venită pentru protejarea și diversificarea culorilor. Am avut ocazia să văd, să ating, produse vechi de sute de ani sau chiar de doua milenii, piese realizate cu o acuratețe extraordinară, demnă de produse din zilele noastre.
Știm că baia nu este apanajul lumii moderne, camera destinată necesităților fiziologice și curățării trupului, a fost concepută în antichitate și dezvoltată până la rangul de artă de către romani. Într-adevăr pentru cei bogați aveau camere executate din materiale impresionante pentru toate timpurile: marmură, granit sau travertin, roci naturale împodobite cu ornamente prelucrate din metale scumpe în care de multe ori erau inserate pietre prețioase. Ne-au rămas vestigii, Pompei este o mărturie grăitoare, și despre decorarea băilor, inclusiv cele publice, cu mozaicuri din ceramică și fresce sau picturi tematice.
Desfășurarea și dezvoltarea tehnologiei din zorii istoriei scrise nu este foarte bogat relatată în vremurile noastre, posibil informațiile să fie ceva mai sărace, în mare parte pierdute comparabil cu perioada evului mediu.
Dezvoltarea acestei arte, pe lângă industrializarea actuala, ceramica rămâne o artă primordială în care a fost contopită și o parte din pictură, o vom descoperi pas cu pas în timp, prin povestire și folosire.
Baftă și îmbătați-vă de arome din cana cu cafea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu