Cu cafea, sau de cafea

    Sunt cafegiu. Înrăit. Aş bea cafea şi în somn. Îmi place cafeau tare şi aromată, şi ristretto dar şi cappuccino. Nu lungă ca o ploaie de toamnă. Răpăială! Dar fără zahăr, fie el alb, brun, sau căcăniu în dungi. Mierea este o nebunie de aliment, sănătos şi gustos, iubesc mierea (mulţumesc Tataie), dar să nu o simt în cafea. Poate în ceai, altă poveste.
   Aşadar, pe unde mă poartă viaţa, caut locuri de cafegit, măcăr de o cafea simplă, un espresso măcar, unul mic dar cu repetiţie. Dacă am norocul să ajung şi prin locuri cu dichis, mai abitir îmi doresc să zăbovesc mai mult timp. Să tăifăsuiesc cu careva, despre una despre alta, despre maşini, munţi, plaje şi şlapi. Despre orice. Dar, aş prefera să citesc şi presa. Scrisă. Pe hârtie! Să stau cu gandurile mele, îmbătate de arome, de scorţişoară sau ghimbir. Sau o marghilomană, ehe!
   Am câteva locuri în care revin, de câte ori am ocazia, mai ales după plimbări cu prieteni cu cuvintele la ei. Aşa se întâmpla şi când sun în Braşov, pe la...

   Mic, cochet, cu un alt parfum. Ştiu, vei spune că-i înghesuit şi dosit. Da, nu este "la mare vedere" unde să te "vază" lumea de-ndată şi să-ţi pui ochii în vitrină, în spatele ochelarilor. Este loc de şuetă, de "hai să gustăm o cafea" nu "să bem o cafea". Chestie de "mood" sau "mody".

   Să nu uit, vei avea ocazia să dai şi de ceva răvaşe, cuvinte cu tâlc sau sfătoase.

Baftă, cafea cu scorţişoară!