duminică, 26 noiembrie 2017

Check-in

   Ca de obicei, când ajung în Braşov, o iau la picior pe tot felul de străduţe, savurez o cafea într-un loc pitoresc, apoi trec pe alte străduţe încercând să surprind din arhitectura urbană de acum două, trei secole, precum şi din tumultul vieţii cotidiene. Aici, ca în orice oraş turistic, ai ocazia să zăreşti tot felul de oameni, de toate vârstele, originile şi condiţiile (actuale) sociale. Este foarte amuzant să te opreşti la colţ de stradă şi să priveşti în lung şi-n lat, oameni care păşesc agale, unii încercând să treacă nevăzuţi, alţii încercând să facă un bănuţ, alţii...
 

   Ne-a venit pofta de o fasole cu ciolan, normal că după atâţia paşi în aerul rece să ne trăznească o foame cruntă. Dar şi pofta de ceva, mai altceva. Mai neaoş. Aşa că am mai parcurs încă vreun kilometru până la cârciuma din pantă, foarte populară pentru aşa ceva. E simplu să o găseşti, este spre drumul de Poiană, pe dreapta, fără ştaif cu preţuri prietenoase şi mâncăruri săţioase.
   Aşteptând livrarea fasolei cu ciolan, Mircea pomeneşte de telefoane şi oameni, toţi împreună, conectaţi în acelaşi moment în acelaşi loc, culmea la aceeaşi masă şi într-un loc public. Dacă întorci capul în stânga şi în dreapta, este real 100%. Acelaşi lucru l-am trăit cu vreo patru ani în urmă, la Cluj, într-o dimineaţă de pomină la Bolero. Ei check-in, eu ce chin să-i privesc!
   Baftă şi sporovoială savuroasă la masă! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu