Scoici

   Ce să faci dacă te plictisești!? Gătești! Păi, nu-ți este foame? Îți vine! Nu ai habar ce!? Dă o tură prin cămară și prin frigider, și sigur îți umpli mâna cu ceva.
   De exemplu, stând în poziția sirenă, cu limba-n gură și cu gândul aiurea-n tramvai, m-a luat așa o sfârșeală de la stomac. Mi-e foame!? Băi, cam da, dar nu prea rău. Așa și așa, dar hai să văd ce naiba bag în maț. Mai mult am sfârșeală de pofte. Ardei căpiat și roșu, jumătate. Ardei gras și roșu, jumătate. Ardei gras și galben, tot jumătate. Ardei mic și gălbui-verzui, pe bune, tot! Ardei d'ăla subțire, verde și lung, de te minte că te pișcă dar când colo ciu-ciu, unul întreg. Aha, și un fir de praz, asta ca să marchez o parte din sânge. Să nu uit, un vârf de cuțit din pastă d'aia de ardei, de-ți ustură curu' și după doua zile. Sos sweet-chili thai, dă-mă naibii, cam vreo trei gâlgâituri, niscaiva ulei de măsline, hispanic brebenele, și un pahar de vin alb și tare. Tot uitam ceva, doi morcovei, mici, pricăjiți, dar aromați precum primăvara însorită.
   Ce-am făcut cu toate astea? Le-am potrivit din cuțit, adică le-am tăiat în stil șuviță, ca și cum ai avea niște paste mai scurte. Ce-i adevărat, iubindu-mi degetele, unele au ieșit mai în litera "I" altele cam ca litera "B". Șuvițele de legume! Apoi, am pus la sfârâit în tigaie, una din ceramică, că aia wok a plecat într-o lume mai bună, pentru ea. Când a început dănțuiala, să clipocească și să facă tumbe un miliard de bule, am învârtit de vreo zece ori la stânga și de vreo zece ori la dreapta tot carcaletele multicolor, și asta așa ca să nu-mi dea senzația de stătut. Într-un moment de respiro am răsturnat scoicile. Scoici cu ceva sos în care-și făcuse intrarea și niște ardei iute, scoici pe care le-am cules din magazinul ala cu "100% pasiune", și că tot îți zic de el,despre magazin, au niște conserve de calamar și de caracatiță, de te lingi pe toate cele. Hai că m-am luat cu vorba și deraiez de la subiect. De altfel și la găteală săream coarda, că uitasem de usturoi. Noroc că s-a întâmplat până să pun scoicile. Am tocat, în viteză supersonică, cinci căței de usturoi și i-am împrăștiat prin tigaie. Uf! Cât pe ce!
   Zăpăceală, cum să-ți spun, întotdeauna îmi doresc ca mâncarea să fie colorată și aromata. Dacă nu-i sățioasă, nu-i bai, repet programul.
   Baftă și poftă mare!
PS 1
Mi-a rămas niște sos. Ai idee ce gust are? Belea, te arunci cu pâine în ambele mâini și ștergi tot, tot, tot!
PS 2
Mai mergea o cafa savurată pe canapea, la umbra, și o pufăială. Toată acțiunea aici după colț, la chiringuito.