sâmbătă, 4 iulie 2015

Prispa

Canapeaua e deliciul pozitiei "sirena". Fotoliu te imbie la tolanitul marca "Al Bundi". Scaunul din prisma te trimte in pozitia "Hamangia". O "hamangia" moderna, cu spatele presand spatarul si picioarele intinse oblic, in jos pe dusumea sau in sus pe "dranita" adica pe balustrada neaosa. Canapeaua te lancezeste si-n prag de noapte si-n ridicarea Soarelui. Fotoliu te umfla-n balon cu drag, pe zi ce trece. Prispa? Prispa in prag de seara te invaluie, te strange dezmierdator in brate si-ti lungeste clipele spre vesnicie. Sunt multe cai de a evada din tumultul cotidian, dar alergarea nimicului in gand in fapt de seara, alergare anesteziata de un strop de vin sangeriu in consonanta cu valatuci de fum asezat, totul petrecut pe prispa, in tanguirea ploii strecurate printre frunze de nuc.
Iar dimineata? Prispa dimineata? Cand Soarele-ti gadila genele, si-ti alinta fata insotit de  aburul cafelei negre si isrisul iti este atintit intr-un curcubeu de trandafiri, care-s casa gazelor somnoroase, tot zbuciumul din lume se reduce la nimic, la zero, la... Esti tu si lumea vie asezata-n lung si-n lat, desavarsita-n prag de munte, cu flori si gaze, cu falnici pomi transformati in scene pentru orchestrele inaripate cu piste de alergat norii de bumbac. Prispa te adoarme, prispa te invie, prispa in colt de rai.
Bafta si relaxare!









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu