Traim, gandim, simtim. Habar nu am care este ordinea. Tot ce este pe Pamant, a fost, este si va fi intr-un fel sau altul, tot ce se scrie a fost scris intr-o insiruire sau alta, intr-o forma sau alta, cu o tinta clara sau nu, cu sau fara destinatar. Dintre toate, abandonul il simt ca cel mai rau lucru care poate exista. Sa incepi ceva si sa nu termini, sa ai ceva si sa-l lasi aiurea undeva, sa parasesti pe cineva in neant. Mereu ne vom gasi justifcari, vom gasi vinovati pentru ce s-a intamplat, dar de cate ori putem sa continuam, sa revenim, sa cautam, sa innodam, sa luptam? Abandon sau lupta? Dualitatea se spune ca ne stapaneste, ne guverneaza viata, si, depinde de noi si de liberul arbitru cine conduce, cine castiga. Care sunt sortii de castig? Daca noi ne chinuim sa realizam acel ceva si liberul arbitru vine si-ti da cu tifla? Mai bine abandonai? Sau sa lupti, sa perseverezi, sa insisti, sa devii un Sisif!? Pasi mari sau mici? Cate un pic sau hop, totul dintr-o data? Pe cautate si asteptate sau pe repede inainte si auzite? Elaborat sau brut? Sunt diferit, aici semanam, suntem diferiti.
Bafta, gaseste-ti calea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu