Desenele, nu orice imagine, mi se par cele mai atractive, ne gâdilă irisul, mintea, orgoliul, și ce mai vrei, pe unde vrei și în ce ordine dorești, din cea mai fragedă pruncie și până atunci când băluțele se vor înfrâna în bărbiță.
O tâmpenie sădită în creierul nostru, românesc, poate și balcanic, nu știu dacă global, este să "ne râdem" de cel care încearcă altceva, ceva care nu este în tipare, sau care la prima vedere nu se vede a fi compatibil cu persoana respectivă.
Eu am trecut prin astfel de etape, și nu cu o singură activitate, cunosc prieteni care au trecut prin acest exercițiu, și-au văzut de treabă și au ajuns ca la sfârșit să fie aplaudați la scenă deschisă. Eu... Habar n-am dacă și când sau dacă-mi doresc cu adevărat.
Ideea este că trebuie să-ți vezi de treaba ta, fără să-ți pese de câinii care latră a pustiu, până îți vei atinge țelul. Bine, acum îi mai spune și target, sau limită sau cum îi mai trăznește unuia sau altuia.
Desenul de mai jos mi se pare potrivit :)
Sau daca dorești, una neaoșa, auzită la bătrâna hâtră și sfătoasă - Nu voi arunca cămeșa-n foc, pentru un purice!
Baftă, bagă mai departe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu