Aici, ROMANIA! Aici DACIA!

Dragilor,
dragi ROMÂNI/DACI, avem o ţară minunată, cu păduri răcoroase, câmpii roditoare şi ape limpezi, o ţară în care se poate trăi mereu în PACE. Este ROMÂNIA/DACIA strămoşească, ţara noastră pe veci, ţara în care am tolerat toate seminţiile aciuate din varii motive, i-am acceptat (mai geu) chiar şi pe cei cu gând de jaf şi stăpânire venetică. Le-am dat un petec de pământ, să trăiască, să-şi facă un rost, un trai mai bun comparativ cu stepa de origine. I-am salvat de bolşevism, le dăm un ban pentru căldură, le dăm un loc de muncă în Cluj Cluș Castrum Clus, Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Constanţa. Şi? Şi tot degeaba. Visează ciori vopsite, pere mălăieţe, totul din cuvinte meşteşugite de către vânzători de neam şi ţară, de către coţcari maghiari şi cartofori secui. Oamenii de rând habar n-au ce se întâmplă, cum "conducătorii luminaţi din u.d.m.r." se îmbogăţesc pe cârca lor, cum strâng ruble peste ruble, totul pentru propriul buzunar. Oamenii de rând, maghiarii, secuii maghiarizaţi şi ţiganii maghiarizaţi, îşi doresc să aibă pită pe masă, să simtă viaţă sănătoasă cu copii fericiţi fără părinţi plecaţi peste mări şi ţări. Mă uit în zona de curbură, interiorul arcului Carpatic, cum ţăranul ROMÂN, indiferent de etnie, împarte aceleşi greutăţi ale vieţii indiferent de-l cheama ION sau GHEORGHE, Janos sau Joszef, Jal sau Tobar. Păcat, să ai o naţie, o seminţie, pricepută la creşterea cailor, meşteşugul lemnului sau la ţesutul bogat înflorat şi să nu înţelegi vrăjeala de doi bani a politicienilor mânjiţi. Dar, cine-i vinovatul principal? Politicul, şi în special marele partid roşu, care-i invită la masă,  ilegal, îi hrăneşte hulpav din banii publicii. Politicul este vinovat, cine permite în Sovata sau în Praid să se vândă produse artizanale vopsite, ştanţate sau scrise cu ungaria mare!? Politicul acceptă imnul şi steagul ţării vecine, în situaţii nepotrivite, în locuri publice. Politicul este ameţit de beţia puterii şi permite fărădelegi în propria ţară, în sânul ţării. Explicaţi clar ce se doreşte cu această mireasă numită ROMÂNIA/DACIA, ce doreşte acest mire numit UE. Explicaţi cum îşi vor desfăşura viaţa, dezvolta cariera profesională, cum vor călători, totul în situaţia (ne dorită, absurdă chiar) unei autonomii clamate în umbra scorburii. Puteţi să explicaţi? Puteţi să explicaţi ROMÂNULUI/DACULUI de rând, de ce trebuie să suporte inepţiile unor bipezi lipsiţi de scrupule şi îmbătaţi de ochiul draqului?
Ardealul este ROMÂNIA/DACIA, Transilvania este ROMÂNIA/DACIA!
Baftă şi luciditate!

https://www.youtube.com/watch?v=1fxHa78t2_Y

Cu scrisul/înscrisul pe frunte

Mergi aiurea pe drum, vezi şi te cruceşti. Stai la televizor, vezi şi te blochezi. Citeşti în ziare, vezi şi te enervezi. Asculţi la radio, auzi şi amuţeşti.
Orice om din ţara asta (şi încă câteva de jur împrejur) încearcă să se exprime, să se facă înteles, să comunice un gând, o idee, o trăire, ceva anume, orice vrei şi ce nu vrei până la urmă, să-ţi zică treaba lui în limba noastră neaoşă, bogată şi mieroasă. Avem o limbă fantastică, recitată în veacuri, cântată şi doinită de milenii. Unii o cunosc mai abitir ca un academician, alţii mai exersează la telenovele, sau cântă melodios ca un saltimbanc pârât din marginea talciocului. Alţii sunt prietenii bibliotecilor, iar unii ai asului de treflă. Unii scormonesc în internet şi află ce-i corect, alţii sparg butoanele în două la jocuri "educative". Nu-i o ruşine sa nu cunoşti perfecţiunea (dacă o exista cumva), nu-i o ruşine că nu eşti de nota zece (eu nu sunt), dar e o ruşine să nu întrebi, să nu-ţi frămânţi neuronul măcar o clipită-n plus. Ce vei vedea, e într-o vitrină, undeva aiurea în ţara asta mare şi minunată. Dar ce ne facem cu cei de "pe sticlă", cu cei ce aruncă vorbe în eter, dar ce ne facem cu buruienile (politicieni şi/sau coţcari) care nu vor să fie cultivaţi pe ogorul limbii noastre?
Baftă şi hai să citim (încă) o carte!

Braşov

De fiecare dată când mă plimb hai-hui pe la poalele Tâmpei, descopăr câte o nouă faţetă a istoricului oraş,  câte o faţetă, ca la diamant. Acest diamant începe să fie şlefuit din ce în ce mai bine. Mai strălucitor şi cu reflexii în culori, mii şi mii. E greu să cuvântezi că ai cunoscut un oraş, mai ales un oraş de dimensiunea istorică şi geografică a Braşovului, de fapt, l-ai colindat un pic, o dată sau de mai multe ori, ai văzut ceva clădiri, străzi şi oameni, dar e greu de spus: gata l-am cunoscut, altul la rând. Dar, ca să ai habar de istoria lui, de oamenii ce vieţuiesc în trânsul, de oamenii ce vin să-l salute din zări îndepărtate, poţi purcede la odihnă-călătoare de vreo trei-patru zile, şi cred că-ţi poţi construi o imagine cât de cât, un puzzle colorat şi animat. Recomand la pas, să-l vizitezi la pas, chiar dacă acum ai posibilitatea să închiriezi o bicicletă de nădejde, să o iei dinspre turnul alb, şi să termini spre cetate. De mergi din primăvară până în toamnă, să ai un rucsac, un rucsac cu ceva hanorac sau bluză cu mânecă lungă, apă de rezervă şi baterii. Cum baterii? Baterii pentru aparatul foto, o să dai clic în toate direcţiile. Nu-ţi refuza un urcuş la turnul alb, pe trepte, nu cu maşina pe drumul de Poiană. Recomand o "escaladă" la picior până la punctul de belvedere "Braşov", îl cunoşti, îl zăreşti aproape din orice punct al orasului. Dacă ai obosit, ai unde să-ţi încarci bateriile cu vârf şi îndesat. Preparate din toate colţurile lumii, indiferent de doreşti fel principal, secundar, desert sau bazaconii pline de calorii. Sau aşezat cuminte pe băncuţă, ascultă orga din Biserica Neagră. Sau simplu, priveşte porumbeii din Piaţa Sfatului sau la pas pe străduţe întortocheate. Vrei să-ţi umplii casa cu amintiri? Găseşti ce-ţi pofteşte inima, lucruri făurite artizanal sau chitchuri, obiecte neaoşe din statele unite chineze. Dacă-ţi este dor de textile (de modă, de fashion) poţi vira la stânga sau la dreapta imediat, şi buzunarul va respira de îndată, mai uşor. Când ajungi în Piaţa Sfatului, aruncă-ţi privirea atent de jur împrejur, vei zări oameni cu chipul colorat de zâmbete, coloraţi diferit la port, frizură, vorbă sau gândire. Un mic babilon desfătat în privirea soarelui şi sub ocrotirea pădurii. Vino aici, bucură-te de zumzetul naturii împletit cu zumzetul omenirii, prin şi pe lângă clădiri, în ganguri, muzee, vârf de munte, parcuri sau păduri, catacombe, piaţete şi terase.
Eşti în tumult, sau nu. Eşti în muzeu, sau nu. Eşti în natură, sau nu. Eşti doar călător fericit, sau nu.
Baftă şi hai-hui prin Braşov!

Oktoberfest neaoş

La ei.
Corturi imense, lume roşie în obraji, halbe din sticlă şi din ceramică, ospătăriţe voinice cu surâs pe chip, yuhuhuu, clinchete, legănări în grup, yuhuhuu, cârnaţi, cârnaţi mari şi picanţi, carnaţi mari şi graşi, bere blondă, bere neagră, bere înspumată, bere amăruie, bere gustoasă, bere şi iar bere, muzică, talgere, yuhuhuu, râsete şi urări, gâl-gâl cu bere rece, mers legănat şi noapte bună.
La noi.
Corturi imense, lume roşie în obraji, halbe din sticlă şi pahare din plastic, ospătăriţe voinice cu surâs forţat, yuhuhuu, clinchete şi pocnituri, legănări în grup, yuhuhuu, cârnaţi, mici, pastramă şi bulz, bere blondă, bere înspumată, bere ieftină, bere şi vin, muzică, talgere, yuhuhuu, doi lei dacă-mi faci poză, râsete şi urări, clovni hapsâni, yuhuhuu, kurtos kalacs, gâl-gâl cu bere rece, tineri haioşi mânuitori de clătite magice, mers legănat şi noapte bună.

Baftă şi petreceri spumoase în aer liber!
PS
Braşov în fiecare oraş!