Cu sacul la Cornul abundenţei

La Cornul abundenţei să te duci cu sacul. Cu sacul de vise, e nimerit, dar şi cu sacul potrivit să-l umpli cu bunătăţi, iar sacul minţii să fie poaspăt şi încăpător. Visele din poveşti vor deveni realitate, de vei privi atent în jurul tău, de vei închide ochii şi vei asculta murmurul babilonian al străzii, de vei inspira explozia de arome orientale, de vei gusta dulcegăriile variate, de vei asculta cu toate simţurile. Recomand să-ţi alegi loc de odihnă al oaselor undeva în zona Fatih sau Beyoglu, astfel vei fi aproape de tumultul ameţitor, de vraja originală a precupeţilor de tot felul. Şi crede-mă, îţi vei dori odihnă, oasele îţi vor trece prin piele, călcâiele îţi vor arde iar gleznele se vor revolta. N-o să te opreşti usor din plimbare, din rătăcire pe străduţe înguste şi aiuritoare. Vei dori să vezi mai mult, şi acolo şi încolo şi apoi dincolo. În orice parte vei privi. opreşte-te şi savurează o baclava sau un cataif, mai urneşte-ţi trupul ceva vreme şi apoi dezmiardă-te cu o cafea turcească sadea. O să înţelegi că nu-i rost să dai bani pe energizante. Mai pune-n sac şi ceva prăjituri, ştiu că ai auzit de franţuzi, belgi sau helveţi, că au ciocalată în mii de feluri nebănuite şi nevisate, dar nu-ţi va părea rău de vei încerca ceva local. O vei mai face, şi nu o dată, promit. Dulce, foarte dulce, exagerat de dulce. Sau nemaipomenit de dulce. Sper să nu ai mofturi la mâncare, să le uiţi de vrei să te îmbogăţeşti. Privitul nu-i de ajuns, gustă. Din orice. Şi profită de mergi în ceată, să cereţi feluri diferite, să vă îmbătaţi cu arome, gusturi şi culori. De setea te va înghionti, nu-ţi face griji, găseşti apă şi ceai de îndată, sau sucuri naturale, pe loc preparate din portocale, lămâi sau rodii. Vei simţi că pluteşti între ere, modernul, clasicul şi vechiul devin totuna, vei simţi universul pământean globalizat, vei vedea lumile rasăritene şi apusene întretăind-u-se. Vechi şi nou. Modern şi tradiţional. Original şi imitaţie. Orice aş povesti sau te-aş sfătui, tot nu va fi de ajuns, aşa că trage aer în piept şi aranjează de-o plimbare. De vrei pe grabă să ajungi, o oră zbori şi ai ajuns, de vrei să-ţi slobozeşti privire pe meleaguri nebătute, ai grijă la Stambul, şoferii-s mai grăbiţi. De povestit aş mai avea, dar prefer să-ţi las ochii să-ţi zburde prin poze neîndemânatice, aş vrea să-ţi grăiască mult şi bine, căci timpul ce trece îmi dă ghes la altă plimbare.
Baftă şi sac pântecos!

 Supă de linte

 Carne de vită cu mazăre, dovlecel, ardei, ceapa lângă orez

 Un fel de cataif cu cremă de unt şi brânză

 Sărmăluţe de orez, la fel pomenite şi de ei 

 Orez cu lapte 

 Salată de murături

Nici halva, nici rahat  - o nebunie dulce

 Ce-ţi doreşte sufletul - partea întâi

  Ce-ţi doreşte sufletul - partea a doua

  Ce-ţi doreşte sufletul - partea a treia

 O chestie călduţă şi dulce, însiropată în miere

 De toate dintr-o privire - 1

 Înghite în sec, şi mai departe.

 Fresh, fresh, fresh!

 Biluţe cu îngheţată şi sos de ciocolată sau profiterol băştinaş.

 Ajunge? E suficient?

 La comandă! Praline pentru toată lumea!

 De toate dintr-o privire - 2

 Rahat, rahat, rahat! Cât mai mult rahat!

 Bonus... îngheţată!

 Dacă-ţi e dor de-un mic, dar un mic mare şi pişcăcios.

 Spectacol cu îngheţată.

 Tort de biscuiţi cu ciocolată neagră.

 Ce doreşti?

 Proaspăt, proaspăt. De la un nene din poza de mai jos

 Pescari în toată lumea, câtă frunză...

 ... şi iarbă.

 Ia scoica neamule!

 Peşteee, hai la peşte!

 Din undiţă în farfurie.

 Gogoaşa, gogoaşa cu tot cu gaură!

 Ai chef de tocmeală?

 Câte una pentru fiecare.

 Cine a fost primul?

 Poftiţi, poftiţi!

 

 Cafea sau ceai? Ceai, ceai mult şi aromat!

 Un pui de somn?

 Mda, vreau şi...

 O dorinţă, o dorinţă, o dorinţă...

Amalgam de istorie - 1

 Amalgam de istorie - 2

 Înghesuială

 ...

 Unde sunt?

 

 Ceafa mea!

Oraşul pisicilor

 Dus-întors sau întors-dus?

 Ole!

 Impala. Chevrolet Impala!

 Vechi şi nou, istorie şi prezent

 Răcoare şi odihnă.

 Întrepătrundere.

 Cât e scorul la Glasgow?

 Episodul infinit plus 1

La revedere!

Cablu ieftin sau deloc?

Vreau să plătesc un preţ mai mic la cablu. Tu nu? Păi e cam aşa, am câteva posturi tv pentru care arunc banii pe fereastră, nu le mai vreau în grila de programe. De ce draq să plătesc mediatizarea circului politic de doi bani, găuriţi, traşi cu tunul, dacă nu-mi este de folos? De banii ăia vreau să cumpăr bilet la film sau o carte de aventuri pentru fiul meu. De ce draq să văd într-o proporţie covârşitoare ştiri negative? Cu şi despre tâmpiţii de la tribună? Nu vreau! Sau altă variantă, acei bani să-i adunăm pentru procurori şi judecători, sunt convins că le-ar fi de folos ceva toner şi coli pentru imprimante, sau ceva marafeţi în plus pentru un pahar de apă şi un ceai, sau un calmant. Nu vreau să plătesc pentru posturi tv la care se bălăcăresc toţi parveniţii scârnavi din ghena politicii, şi care promovează jurnalişti anagramaţi şi păecaţi cu sorcova, nu vreau să mai plătesc risipa altora, iar soluţia va veni de la sine. Vând televizorul şi-l înlocuiesc cu un raft pentru cărţi. De ce să mai aud ştiri despre cum se împarte legea inechitabil, discreţionar, de ce să-mi inveninez gândurile cu faptele de rahat ale buruienilor din parlament, de ce? Nu mai doresc! Tu mai vrei? Şi apropo, nu mai vreau nici canalele cu piţipoance şi gurişti, anti valori ale neamului. Punct!

Baftă şi relaxare!

PS

Despre noua locaţie Cărtureşti s-a vorbit două secunde şi ceva.  

Paste zăpăcite

Dacă nu zăpăcite, atunci cum naiba să le spui? Pâi hai să văd ce imaginaţie zace în tine, să văd cum le-ai numi. Zăpăceala din farfurie a inceput cu câteva zile mai devreme, când am fost la cumpărături am pus ochii pe o dibăcie de strecurătoare care are mânere extensibile şi mini picioruşe, deci numa' bună de pus pe chiuvetă sau înăuntrul ei, iar apa sa se scurgă din paste, legume sau fructe, orice ai de spălat, clătit sau scurs şi nu vrei să le alergi prin alte crătiţi sau prin spălător. Aşa că, cu un ochi la strecurătoare şi cu unul alergând prin căpăţână după preparate aburinde, am decis pe loc să o înşfac şi să o dosesc în coşul cu cumpărături. Ce m-a hotărât, aşa într-o fracţiune de clipită? Pastele, nemaipomenitele paste cu legume, cu carne de copitate sau cu vietăţi din măruntaiele mării. Cu orice, dar să fie paste, măcar o dată pe săptămână. Am zis! Aşa că am început să încropesc un amestec de ceva, care să fie cald, aromat, colorat şi normal... gustos. Cel puţin pentru mine. Am început cu... cu noua strecurătoare. Am aşezat-o pe chiuvetă şi am contemplat-o preţ de cam... habar n-am cât timp, Ştiu că m-am trezit într-o ghiorţăire de maţe de nu puteam nici să salivez dupa imaginea care se înfipsese în minte. Vedeam, bine măi, visam deja, pastele cu de toate, tolănite în farfurie. Stop! Una juma' de pungă cu tăiţei chinezeşti pentru wok pusă la semi-fiert, una bucată tocător din lemn şi un dram de legume băgate la fărâmiţat. Ardei capia, roşii cherry, morcov şi ceapă de apă s-au însoţit de îndată, în sute de bucăţele, plonjând în tigaie şi bălăcindu-se în unt cremos şi ulei de măsline, apoi s-au răsfăţat pudrându-se cu sare de mare şi piper multicolor. În curând, după vreo patru sau cinci minute, am socotit că-i vremea de înfrăţire cu un supliment de legume congelate. Niscaiva amestec de porumb, broccoli, conopidă şi fasole verde, zăpăcite iute printre rudele în aşteptare. Penultima tumbă, smotocirea pastelor între legume, iar ultima cascadorie, învârtoşirea sosului genovez pe bază de busuioc şi... stop joc! O farfurie, una pântecoasă, o furculiţă, una mare şi dibace, măsuţa pregătită şi... start! Unu, două sau trei minute? Nu ştiu cât a durat tot procesul de masticare şi înghiţire (chiar dacă doctorul promovează număratul până la un miliard de mestecături şi apoi să înghiţim), cert este că dorul lor îl duc şi acum şi îl voi duce şi în vecii vecilor.
Bafta!

O vitrină dulce

Vrei o viaţă bună? Sau o viaţă dulce? Cam grea alegerea, aşa-i? Bună nu înseamnă să te tăvăleşti în lovele, sau să recurgi la privaţiuni de ceva dulce pentru siluetă, dar atunci când îţi doreşti să sperii caloriile, se ştie despre ce vorbesc, adică animăluţele alea mici, micuţe, care îţi micşorează hainele, aşa că în astfel de perioade cam trebuie să stai departe de vitrinele colorate şi pline de nebunii dulci. Una din aceste vitrine, o găseşti în spatele tribunalului, pe linia de tramvai, cum se spune pe la noi, într-o locaţie care nu te va da pe spate sub nici o formă. O clădire veche, relativ mică şi anostă. Dar, urcă treptele şi propteşte-te în faţa vitrinii. Promit că vei avea nevoie de batistă, din cârpă sau hârtie, sigur vei avea nevoie. Propun aşa, mai întâi ghiftuieşte-te cu ceva zdravăn şi porneşte către vitrină cu portofelul chibzuit din timp. Cu poftele înfrânate o să stai doar vreo zece sau cinsprezece secunde. Prăjitură de casă? Sau clasică, de cofetărie? Ciocolată, frişcă sau fructe? Tort? Mic, mare, ciocolată, bezea, sau ce-ţi trece prin cap? Plăcintă? Cu ce să fie? Brânză dulce, spanac, carne, sau altă nebunie? Eu, recunosc, de fiecare dată fac o triadă. O nebunie de bezea cu vişine, o prăjitură ca de casă cu blat şi ciocolată, iar pentru închidere o plăcintă. E, la plăcintă, fac prin rotaţie. Ultima "încărcare" a fost cu brânză dulce şi stafide. E una din situaţiile când îmi pare rău că avem doar zece degete.
Baftă şi o viaţă bună şi dulce!

Marel bazar/ Grand Bazar/ Büyük Çarşi

Salutare, salutare! Ce faci? De unde eşti? Nu vrei o geacă? Am pentru tine un inel! Prietene, vino să-ţi arăt un covor! Pipă? Am tocmai ce-ţi doreşti! Doamna, doamna, totul este pentru dumneavoastră!

Cam aşa ceva auzi şi vezi, din secundă în secundă. Auzi în cam toate limbile de care te-ai lovit la şcoală sau la televizor. Cum vezi întrebările? Sunt ce-i mai expresivi vânzători din lume, indiferent dacă-ţi vorbesc în turcă, engleză, rusă, franceză sau română. Mâini, ochi, urechi, nas, orice poate transmite trăiri, se mişcă, este viu şi vorbitor. Da, da, da, nu te mira, au văzut mai mulţi români decât poţi confirma că ai văzut în personalul de unşpe' noaptea spre Costineşti de 1 Mai.
Ţi-am mai spus de amabilitatea şi zâmbetele lor, aşa-i? Ei bine, de vrei să cumperi ceva din Marele Bazar pregăteşte un arsenal bogat de argumente pentru a putea face faţă concursului de negociere. Da, pe bune, o vânzare-cumpărare nu este doar o negociere ci şi un concurs de negocieri, vei avea impresia că fac în fiecare dimineaţă, la primul ceai, o tură de recapitulare a tehnicilor de negociere şi câte un mic role-play cu bunicul care are centura neagră cu şapte mii de dani în arta comunicării, convingerii, persuasiunii şi a ce mai vrei. Sau simplu, varinta B... te declari bucuros de ce-ţi dă, la ce preţ vrea el şi l-ai rezolvat de bani pentru o vacanţă. Da, pe bune, îi cam burduşeşti buzunarele, aşa că cel mai potrivit, sări pe taste şi verifică din timp ceea ce vrei să cumperi. Ca idee suplimentară, orice ai găsi acolo, să nu te gândeşti vreo secundă că este original, adică brand vestic. Sau vreun brand turcesc de anvergură, şi ai să fii uimit câte au. Ceea ce vei găsi întocmai cu realitatea, sunt produsele manufacturate, produse realizate de multe ori chiar în bazar sau în apropiere, dacă nu sunt aduse din mediul rural. Vei putea să-ţi bucuri ochii cu lampadare, covoare, papuci turceşti, suveniruri fel de fel, geci şi veste din piele, eşarfe şi fulare, iar pentru amatorii de pipe este raiul pe pământ.

Sunt magazine-atelier, eu am găsit două, care-ţi fac pipă pe comandă, au bucăţi de rocă Meerschaum.

 Atenţie doamnelor şi domnisoarelor, argint, aur galben şi alb, pietre preţioase şi semipreţioase, toate doar pentru dumneavoastră. 

Bijuterii mici, mari, piese unitare sau seturi pentru urechi, gât, nas, mijloc, degete şi glezne, de sus până jos ve-ţi putea fi îmbrăcate într-o clipită. Atenţie la antichităţi, au tehnici de îmbătrinire ale metalelor şi materialelor textile, probabilitatea ca acel produs să fie mai vechi de trei sau patru ani e foarte mică, nicidecum o sută de ani. Şi pentru gurmanzi, ştiu că ve-ţi găsi Spice Market/ Misir Çarşısı, 

dar dacă ai apucat să vizitezi marele bazar, nu o să mai fi surprins prea mult. Oricum, or să-ţi explodeze nările şi gura, creierul o să-ţi fiarbă, matrix e minciună pe lângă ce-ţi va trece prin cap. Arome, mâncăruri gustate şi visate, ce-ai văzut vreodată la televizor sau în vreo revistă, o să prindă viaţă în gândurile tale, sau mai rău, o să te blochezi şi o să-ţi cumperi tot ce vezi, mai rău ca unul intrat în sevraj. Avertisment! Nu sări ca haplea, se găsesc, mai nou, majoritatea şi în ţară, adevarat că la preţuri ceva mai mari. Să revin la preţuirea lucrurilor, orice vei cumpăra la juma' din preţul pomenit la început, ai să constaţi că nu-i o afacere prea bună. Trage către o treime, nu ştiu cum o să faci, prin ce tehnică sau mimică de moacă, dar dacă ai ajuns acolo, o săc onstaţi o nervozitate a vânzătorului, a intrat în joc şi e aproape de preţul minim care-l poate oferi ca să rămână în profit. Crede-mă, daca ai ajuns la sfert din preţul de pornire, eşti ninja negociatorul. Dacă-ţi dă şi o cafea sau un ceai, înseamnă că poţi încerca să devi ninjalău în vânzări, e semn că-i afacere încă bună pentru el, mai are ceva rezerve şi poţi să încerci să-l mai storci. Că iei mai mult, sau mai adaugi alte produse, asta-i treaba şi pofta ta. Înca câteva sfaturi înainte de a fugi la bazar, uşurează-te şi să ai burdihanul satisfăcut, altfel ameţelile vor deveni starea ta de fapt. Lumini, culori, mirosuri, texturi, sunete, gusturi, totul într-o sarabandă îmbătătoare, chiar magică.

Baftă şi relaxare!