Crăciun fericit! (sau) Supliciul maţului!

   Crăciun fericit, oriunde ai fi! Române, să sărbătoreşti aşa cum pofteşti! Române, să sărbătoreşti aşa cum poţi! Române, să sărbătoreşti aşa cum...
   Habar n-am cum să-ţi mai spun, căci (mamă ce-mi mai place să pleznesc cu "căci" sau "cică") indiferent de dorinţă, poftă, şi aşa mai departe. Ideea este simplă, vine iarna, te frageşte un val de ger, apoi te încălzeşte un ceai, miroşi un vin fiert şi deja gândul îţi zboară la sărbători. Începi cu Moş' Nicolae... Să-ţi iei ceva dulce, o nuielusă, sau... Oare ce merit? Dar... Hm!
   Mai trece o zi, apoi o săptămână, şi încă una, şi treci febril la organizarea listelor, liste peste liste, gânduri peste gânduri, de'a valma. Cine vine, cine poate, şi de ce, cam aşa parcurgi zilele şi serile. Apoi o iei de coadă, cu ce faci deschiderea, adică ce pui pe masă, de început, apoi cu ce plusezi. Pe bune!? Eu ce decartez? Dar cutare? Dar... Aşa, o salată "beof", un aspic, o jumară, că apoi sari în cârnaţi, caltaboşi şi sarmale. De cumva crezi că nimeni nu plusează, apăi află că vine cutăreasca sau matuşa aia de demult, sau prietenul, sau vecinu', sau verişoara, sau naiba ştie cine, cu nu ştiu ce platou de friptane, că vai...! Vai, vai, vai, neam de neamul tău, de la maimuţă încoace, nu a văzut cărnuri aromate şi frăgezite ca ale lu'...
   Când zici hop... Apare altă salată, ca să nu dai colesterolu' peste cap şi ceva murătură. Nu singură, ci cu altă friptură! Cel mai tare este faptul, că mai toată lumea îţi va spune ce fericit vei fi, daca, ţi numai dacă, mănânci din toate, dar mai puţin proteine animale! Pe bune?! Şi pe masă ce avem? Proteine de extraterestru?
  Nicidecum! Şi ca să fie lată, nu doar farfuria şi faţa de masă, mai apare şi niscaiva piftie şi, sau, tobă, ca să nu cumva să spui că nu a fost masa bogată! Pe bune!?
   E, când zici că toate's terminate, apare platoul cu prăjituri. Şi platoul cu cozonaci. Si platoul cu...
Pe principiul că "nu mănânci, deci nu apreciezi, deci, nu mă respecţi, deci, nu mă..." trebuie să-ţi bagi macaraua prin toate farfuriile, platourile, bombonierele, şi...   E bine? Mai poţi?
   Baftă şi crăciun fericit! sau Baftă şi vezi mai jos!
PS 1
cu colebil
PS 2
cu triferment
PS 3
digex
PS 4
digenzym
PS 5
degetul pe gât şi ceai de lămâie
PS 6
eu mănânc orice, că pot şi ca vreau
PS 7
eu mănânc orice, oricât, deoarece am abonament la sala
PS 8
Mănâncă ce vrei, cand vrei, cât vrei, doar să ne vedem sănătoşi la 100 de ani, spălându-ne singuri la cur, cu apă caldă!

Frica de "a construi cu răbdare"

   Doream să-ţi povestesc despre cu totul şi cu totul altceva, să sporovăim despre... Dar, ştirile urmărite aseară la televizor, m-au bulversat. Destul de mult. Am încercat să cumpănesc, să nu mă reped asupra unei concluzii care dorea să-mi sfâşie gândul şi fiinţa: suntem o ţară de tâmpiţi.
   Mulţi gândim aşa, la rece, dar luând cifră cu cifră, comparând şi gândind ce s-a întâmplat cu noi în ultimile decenii, chiar în ultimele trei veacuri, parca imaginea se schimbă uşor, uşor. Nu-mi aduc aminte să fi fost un neam de mari constructori, în toate timpurile. Totul a fost în valuri: Cuza, Ferdinand I, Ceausescu. În perioada fiecăruia, tot ce s-a construit a fost ca urmare a întâmplărilor de pe marile scene politice coroborat cu ambiţiile unei persoane din conducere, şi nu în ultimul rând, cu împingerea de la spate a cetăţeanului, în spiritul fricii.
   Cu mici excepţii, Bucureşti şi pe ici pe colo răzleţ, nu am văzut curajul omului, fie el tânăr, matur sau senior, ţăran, muncitor sau intelectual, de a pune umăr la construcţie. De a avea răbdare. Nu, să fie aici, acum!
   Alegerile prezidenţiale - vuiet, chiot, buluceală, şi s-a reusit o victorie. Apoi... Uşor, uşor, ne-am pierdut, pe rând, om cu om. "N-ai cu cine!" s-a auzit în mulţime. "Tot niste hoţi" s-a bâguit pe ici pe colo." Am auzit foarte rar, şi aproape şoptit, "hai că se poate" sau "hai cu ăştia", cam atât şi cam puţin, foarte puţin.
   Nu ne guvernează speranţa, nu ne guvernează dorinţa de mai bine, de a construi, ci ne guvernează dorinţa de a primi, dorinţa de a sta, ne guvernează frica de ziua de mâine, de ziua în care putem construi, ne este frică de rabdare. Ne este frică de "a construi cu răbdare".
   Dorim ca azi să se îndeplinească gândul, peste noapte să avem ce neam de neamul nostru, de la maimuţă/extraterestru încoace n-am avut! Avem, poate, patru ani la dispozitie să reflectăm, în special cei care nu au mers la vot, să reflectăm asupra ceea ce ne dorim să se petreacă în această ţară, ce dorim să se întâmple cu noi, să ne apucăm cu încredere de construirea cu răbdare a vieţii fiecăruia şi, foarte important, să ne acordam încredere că putem construi o societate productivă şi competitivă, că putem pune câte o cărămidă la citadela viitorului.
   Hai să ne dăm cu mătura în ogradă, hai să ne spălăm mâinile, hai folosim corect şoseaua, hai să nu deschidem buzunarul pentru şpagă, hai să nu întindem banul pentru şpagă, hai sa fim corecţi, hai să ne sprijinim, hai să zâmbim, hai să fim normali!
   Baftă şi construieşte cu rabdare!

Paş’pa sau 4x4, ca să nu fie 44

   Te astepţi să-ţi vorbesc despre maşini? Nicidecum, dar dacă-ţi bate mintea în continuu către acest subiect, te voi pune în legătură cu Mary, Bodo, Guriţă sau Nicu, sau Mishu, fiecare cu segmentul lui, şi crede-mă, nu o să mai ai nevoie de Teleenciclopedia sau 5 gear sau mai ştiu eu ce documentar.

   Doresc să-ţi spun despre altceva, despre ceva viaţă şi sfaturi. Am primit sfaturi, ca şi tine, de la o mie şi una de persoane, sfaturi din cărţi, sfaturi din viaţă, de la persoane hârşâite prin viaţa gri, de la persoane care au râs de viaţă, de la persoane care au luat viaţa-n…

   E foarte uşor să dai sfaturi, aşa-i? Sunt gratis, de când deschizi ochii până te propteşti în pernă şi-n copârseu.

   Eu zic aşa:

-        CITEŞTE – este gratis, atât cât mai este. De când deosebeşti fiecare buche, până-ţi vor tremura mâinile cu ochelarii strânşi în degetele chircite… Nu te opri, citeşte şi eticheta de muştar şi sfaturile din tren, citeşte tot ce prinzi. Orice!

-        TOCEŞTE PINGELE – oricum, oriunde, oricând. Aleargă, ţopăie, dă cu piciorul în beşă, pedalează, urcă pe munte, înoată, fluieră la lună pe faleză, mişcă-ţi picioarele în fiecare zi. Transpiră!

-        POFTEŞTE şi ÎNCEARCĂ – că-i mâncare sau băutură, nu te da la o parte, o să-ţi pară rău! Că-i zburătoare, ţopăitoare, târâtoare sau înotătoare, fiecare vietate are gustul ei, unul mai năucitor sau mai înnebunitor. De lichide… Toate-s bune dacă le pui lângă ce trebuie, eu unu’ îţi dau direcţie către Fetească Neagră sau Cabernet J Să fie roşu, sec, de este cu putinţă, la aer curat şi cu ceva care să-ţi gâdile simţurile.

-        CULOARE – peste tot, dar şi pe tine. Nu-ţi refuza o haină colorată, mai mult sau mai puţin îndrăzneaţă, şi culoare nu mă refer la maro sau lugubrele gri sau negru, ci roşu, galben, roz, verde sau în combinaţii. Chiar de eşti băiat sau bărbat, corporatist sau conţopistă, poţi să-ţi arăţi tonusul interior prin nişte şosete sau dresuri nebune, în dungi sau în picăţele, cu minioni sau baloane J De eşti fată, este mult mai simplu.

-        IUBEŞTE – di-n Primăvară până-n Iarnă, pe Soare şi pe ploaie.  Aici, sfatul se opreste, fiecare cum îl taie capu’, cum crede că simte, cum înţelege că simte şi cum vrea să simtă. E simplu, priveşte adânc în ochi, vezi sclipirea din negrul cel adânc şi vei cunoaşte...

-        SPOROVĂIEŞTE – stai cu PRIETENII la o sfadă. Că-i odată pe lună (norocoasă persoană mai eşti), sau odată-n an sau în cinicinal, nu-ţi refuza aceste momente şi nu te piti după deget, spune ce-ţi trece prin tărtăcuţă.

Văd viaţa ca… Te duci în livada de meri, te urci în pomul pe care-l vei simţi mai drag, culegi mărul cel mai parfurmat… Mărul cel mai verde, cel mai crocant, pârâind de sănătate. Şi-l savurezi… Cu zeama explodând, sărind în toate direcţiile şi apoi să te ştergi cu dosul mâinii. Zâmbind!

Baftă, să te speli singur la cur, cu apă caldă, până la 100 de ani!